La Multi Ani, tata!

Alexandru Mateescu Francu, un roman plecat de pe meleagurile natale inca din 1938. Fost secretar general al Sindicatului Presei Straine, profesor al Universitatii Catolice de la Angers, Franta, preda actualmente trei materii, Geografie politica, Istoria Doctrinelor Economice la Facultatea de Relatii Internationale si Sociologia la Facultatea de Teologie, in cadrul Universitatii Bennett, a implinit zilele trecute 90 de ani.

Povestea lui Francu incepe o data cu gimnaziul, facut la Viena. Continua cu studiile superioare pe care si le-a definitivat, doctorat in drept si economie, la Paris. Datorita stimei pe care o poarta poporului german, "am avut norocul sa gasesc, intre toti prietenii mei germani sau austrieci, oameni de valoare si de caracter", spune profesorul Francu, si-a luat o licenta in limba si cultura germanica, la Facultatea din Rennes, Franta. Dupa trei ani de stat in Austria, zece in Franta si sapte in Argentina, profesorul s-a stabilit in Brazilia. De cincizeci de ani a dat horele mioritice pe Carnavalul de la Rio de Janeiro.

ACTIVITATILE VIETII. Cand a plecat, in 1938, din Romania, pentru a -si da doctoratul la Paris, Francu a devenit corespondentul unui ziar romanesc, "mai mult datorita amabilitatii lui Pamfil Seicaru, decat meritelor mele profesionale", isi aminteste batranul profesor. In timpul ocupatiei germane de la Paris, admiratorul nemtilor a devenit director al publicatiei de politica internationala "Documentation Hebdomadaire", finantata de germani. Tot in aceasta perioada a devenit secretarul general al Sindicatului Presei Straine, "cam 132 de gazetari din 50 de tari erau in sindicat", aproximeaza Francu. Presedintele sindicatului era contele Giacomo Antonini, iar vicepresedinte, pana la intrarea Americii in razboi, americanul Philippe Wright Whitcomb.

PROFESORATUL. Dupa ce al II-lea Razboi Mondial s-a incheiat, Francu a fost chemat de Universitatea Catolica de la Angers, pentru a prelua Catedra de Economie si pe cea de Drept Maritim. O singura problema avea noul profesor universitar, habar nu avea cu ce se mananca acest drept al marilor! In timpul liber, Francu se ocupa de editarea revistei universitatii.

FRICA DE RUSI. In 1947, zvonurile unui al III-lea razboi l-au facut pe Alexandru Francu sa ia o decizie "antieroica", spune el, aceea de a pleca in America, cea de Sud. S-a imbarcat pe un vechi transatlantic francez, Le Groix, si dupa 31 de zile a debarcat la Buenos Aires, in Argentina. La trei zile dupa ce a debarcat, si-a gasit de lucru. In Argentina a dat peste o colonie romana, numeroasa si politizata. Legionarii, condusi de Radu Ghenea, spune Francu, lansasera o revista doctrinara, numita "Insemnari". Simtind nevoia unei publicatii neutre, profesorul a lansat "Romania", o publicatie pentru toti romanii. Colaboratori ii erau Horia Vintila si Ion Manzatu.

HOPA... DRAGOSTEA! Cand revista incepuse sa mearga din ce in ce mai bine, se difuza chiar si in afara Argentinei, a intervenit... "o problema"! O brazilianca de 18 ani, "cu toate cele", i-a taiat lui Francu calea, precum o pisica neagra! Singura diferenta dintre felina si brazilianca e ca aceasta din urma i-a purtat noroc romanului. Brazilianca, in fapt o neoromana, italianca pe nume Maria Pia, l-a luat pe profesor si l-a dus in Brazilia, la Rio de Janeiro. De cincizeci si unu de ani sunt casatoriti cei doi, de tot atata timp sta romanul in tara lui Edson Arantes Do Nasciemento, adica Pele. Daca tot e ministrul Sporturilor in Brazilia, Pele l-a numit pe romanul Alexandru Francu vicepresedinte al Federatiei braziliene de Fotbal, i-a recunoscut valoarea si i-a acordat si o loja pe viata la celebrul templu al fotbalului brazilian, Stadionul Maracana.

Viata la nouazeci de ani

Dom’ profesor Francu l-a adoptat pe Jenica Niculescu, un pensionar ceferist. Profu’ vrea ca si Jenica sa aiba un tata, pana acum acesta doar visand la unul. Pe langa activitatea paternala, desfasurata de la departare, Niculescu locuind in Bucuresti, Francu isi continua activitatea de neobosit profesor. Una din activitatile dragi ale romanului este aceea de a conduce, din functia de presedinte, "Associcao Cultural Romeno-Brasileira", din Rio de Janeiro.

DECLARATIE DE FIU

"Pentru un stejar verde de roman implantat de multe decenii in pamant brazilian... La multi si fericiti ani!"
Jenica Niculescu