Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Europa de Răsărit s-ar putea confrunta cu o nouă criză energetică la iarnă dacă Uniunea Europeană va refuza să finanţeze împreună cu Rusia sporirea stocurilor de gaze din depozitele ucrainene, a avertizat la sfârşitul săptămânii trecute vicepremierul rus Igor Secin, într-o întâlnire avută la Moscova cu Andris Piebalgs, comisarul european pentru energie. Informaţia apare în ediţia de astăzi cotidianului de afaceri Kommersant, citat de Agerpres.
Iar, în cazul în care UE va insista asupra lansării conductei de petrol Odesa-Brody în sens invers, Moscova ar putea închide robinetul nu doar la gaze, ci şi la petrol, a ameninţat responsabilul rus pentru sectorul energetic din cabinetul condus de premierul Vladimir Putin.Înainte de reuniunea consiliului permanent 'Parteneriatul pentru energie Rusia-UE', comisarul european pentru energie a prezentat părţii ruse răspunsul oficial al UE cu privire la iniţiativele avansate la sfârşitul lunii aprilie, în cadrul unei vizite în Finlanda, de preşedintele Dmitri Medvedev care a propus o nouă 'abordare conceptuală' a Cartei europene a Energiei, ce prevedea de fapt revizuirea documentului.
'Carta energetică a fost semnată şi ratificată de ţările membre ale UE şi este imposibil de schimbat', a declarat tranşant Andris Piebalgs, tăind orice speranţă a Rusiei de a schimba în favoarea ei documentul. El a remarcat că 'noua abordare conceptuală' propusă de preşedintele Medvedev are un caracter prea global, scrie Kommersant.
Interlocutorii ruşi, printre care şi ministrul energiei, Serghei Şmatko, nu au stat să polemizeze cu înaltul responsabil european în această privinţă. Ministrul rus al energiei a menţionat doar că 'războiul gazelor din ianuarie cu Ucraina a demonstrat lipsa de viabilitate a Cartei europene a Energiei', citează publicaţia rusă declaraţia acestuia. În rest, la discuţiile cu Andris Piebalgs oficialii ruşi s-au axat pe sistemul de gazoducte ucrainean, un aspect important în ecuaţia livrărilor de gaze ruseşti către UE.
Comisarul european a asigurat Moscova că Cei 27 nu intenţionează să izoleze Rusia în cadrul procesului de modernizare a sistemului de gazoducte ucrainean, subliniind însă că deciziile în acest sens urmează să fie luate nu de Comisia Europeană, ci la nivelul companiilor private.
Pentru a trimite UE un semnal clar că Rusia nu va tolera îndepărtarea sa de la modernizarea infrastructurii ucrainene de transport al hidrocarburilor, vicepremierul Igor Secin a evocat consecinţele directe ale unui astfel de demers.
'Tragedia din domeniul gazelor pe care am trăit-o în ianuarie 2009 s-ar putea repeta şi în ianuarie 2010 dacă Ucraina nu reuşeşte să pompeze la timp în depozitele sale subterane 19,5 miliarde de metri cubi de gaze pentru asigurarea tranzitului de hidrocarburi în Europa în sezonul rece', a avertizat Secin, subliniind că, în prezent, Ucraina nu dispune de suficiente gaze pentru a asigura funcţionarea fără întrerupere a sistemului său de gazoducte, întrucât volumul de gaze destinat acestui scop a fost consumat de partea ucraineană în luna ianuarie 2009, în perioada crizei gazelor dintre Kiev şi Moscova.
Secin a mai explicat că, dacă în anii anteriori, Ucraina pompa gaze în depozitele sale subterane la începutul anului, anul acesta, aşteptând reducerea preţului la gaze în toamnă, ea a redus la minimum importurile de gaze din Rusia.
Practic, remarcă Kommersant, vicepremierul rus i-a creionat comisarului european scenariul unui nou conflict al gazelor în Europa de Răsărit în iarnă, susţinând că acest deznodământ va putea fi evitat dacă UE, împreună cu Rusia, vor finanţa cât de curând pomparea gazelor în depozitele subterane ucrainene, prin credite de stat sau alte modalităţi.
Vicepremierul rus a mai spus că Moscova este preocupată de lansarea conductei de petrol Odesa-Brody în sens invers. Până acum, prin acest oleoduct Rusia pompa ţiţei spre porturile de la Marea Neagră, însă, potrivit unui proiect al autorităţilor de la Kiev, această conductă ar putea fi umplută cu petrol azer, adus cu petrolierele din portul georgian Supsa, care va fi exportat ulterior în Polonia prin conducta Odesa-Brody. Varşovia a aprobat la 24 aprilie un proiect în acest sens.
'Dorim să atragem atenţia asupra pericolelor care îi pasc în acest caz pe consumatorii europeni', a avertizat Secin, explicând că problema constă nu în faptul că firma rusească Transneft va fi privată de accesul la conducta Odesa-Brody.
'Noi putem orienta aceste zeci de milioane de tone de ţiţei în alte direcţii nu mai puţin avantajoase, dar gândiţi-vă că în acest fel vor fi privaţi de ţiţei rusesc consumatorii din Slovacia, Cehia şi Ungaria', a afirmat vicepremierul rus, care se pare că a reuşit să-l 'impresioneze' pe comisarul european prin avalanşa de ameninţări.
De aceea, Andris Piebalgs a făcut apel la 'negocieri într-o atmosferă care să nu denote că mâine-poimâne începe o nouă criză' a gazelor, între Rusia şi UE, mai scrie Kommersant. (V.A.)
