Albania şi Croaţia, prin intermediul respectivilor lor ambasadori în SUA, au depus ieri la Departamentul de stat, instrumentele aderării la NATO, ceea ce va face ca zilele acestea cele două ţări să devină membre oficiale ale Alianţei. Într-o scurtă ceremonie desfăşurată în "Treaty Room" la sediul diplomaţiei americane, ambasadorii Albaniei şi Croaţiei la Washington, Aleksander Sallabanda şi Kolinda Grabar-Kitarovic, au înmânat documentele necesare secretarului adjunct de stat al SUA, James Steinberg, notează ziarul El Mundo, citat de Agerpres.
Depunând instrumentele de aderare în faţa guvernului SUA care este depozitarul acordului de la Washington (cunoscut ca Tratatul Atlanticului de Nord) prin care s-a constituit Alianţa, Albania şi Croaţia au devenit oficial membre ale NATO. Cu aceşti noi membri, NATO se extinde şi mai mult spre sud-estul Europei şi în Balcanii occidentali.Într-un comunicat, Departamentul de Stat şi-a exprimat satisfacţia faţă de faptul că procesul de aderare s-a completat înainte de summitul NATO de vineri şi sâmbătă de la Strasbourg (Franţia) şi Kehl (Germania), cu prilejul aniversării a 60 de ani de la crearea Alianţei Atlantice. Cu această ocazie, premierul albanez, Sali Berisha, şi omologul său croat, Ivo Sanader, vor reprezenta pentru prima dată ţările lor în calitate de membre cu drepturi depline ale NATO.
Ceremonia desfăşurată la Departamentul de Stat a avut loc după ce secretarul general al NATO, Jaap de Joop Scheffer, a invitat oficial marţi Albania să adere la organizaţie. Şeful NATO a confirmat că cele 26 de ţări membre ale Alianţei prezentaseră în faţa Departamentului de Stat, instrumentul de ratificare a protocoalelor privind aderarea Albaniei la Alianţă.
Aderarea celor două ţări a atârnat până în ultimul moment de un fir, ca urmare a unei dispute teritoriale dintre Slovenia şi Croaţia. În februarie, Parlamentul sloven îşi dăduse avizul ca un partid minoritar extraparlamentar să înceapă o campanie de strângere de semnături pentru convocarea unui referendum naţional privind intrarea Croaţiei în NATO.
Până la urmă, Partidul Poporului Sloven, nu a reuşit să strângă decât 1.087 de semnături din cele 40.000 necesare pentru convocarea unui referendum, şi autorităţile slovene au semnat la 27 martie legea care dădea undă verde aderării Croaţiei la NATO. Odată alungată ameninţarea unui posibil veto sloven, Croaţia şi Albania au putut să devină noile membre ale Alianţei, care va număra de-acum încolo un total de 28 de ţări membre.
Croaţia şi Albania au fost invitate să adere la NATO în aprilie anul trecut la summitul Alianţei de la Bucureşti. Dar procesul aderării a început în urmă cu 13 ani, când Zagrebul a făcut cerere de admitere în programul Parteneriatului pentru Pace al NATO, în care a intrat în 2002. Premierul croat, Ivo Sanader, a deplâns faptul că ţara sa nu a făcut parte din NATO în epoca războaielor balcanice care au dus la dezintegrarea Iugoslaviei.
'Ne-am atins ţelul pe care ni l-am propus acum două decenii', a pus el. 'Dacă Croaţia s-ar fi aflat în 1990 şi 1991 în NATO nu ar fi avut loc agresiunea', a precizat el, referindu-se la războiul cu Serbia. Ivo Sanader le-a mulţumit totodată 'apărătorilor croaţi' care acum sunt veterani de război, fostului premier croat, Franjo Tudjman şi actualului şef de stat, Stjepan Mesic. Premierul croat şi-a exprimat de asemenea satisfacţia faţă de 'acordul convenit între partidele politice, având în vedere că 'intrarea în NATO a fost sprijinită în Parlament, cu un singur vot împotrivă'. (V.A.)