O bucată de gheaţă de mărimea oraşului New York s-a desprins din banchiza Antarcticii

O bucată de gheaţă de mărimea oraşului New York s-a desprins din banchiza Antarcticii, producând mai multe aisberguri, în aprilie, după prăbuşirea unui pod de gheaţă apărut în calota glaciară din cauza încălzirii globale, au anunţat oamenii de ştiinţă germani.

"Partea nordică a banchizei Wilkins a devenit instabilă şi primele aisberguri au fost eliberate", a declarat Angelika Humbert, glaciolog la Universitatea Muenster din Germania, analizând fotografiile din satelit oferite de European Space Agency.

Potrivit oamenilor de ştiinţă, aproximativ 700 de kilometri pătraţi de gheaţă, reprezentând o suprafaţă mai mare decât a oraşului Singapore sau a regatului Bahrain şi aproape la fel de mare ca a oraşului New York, s-au desprins din banchiza Wilkins, în luna aprilie, generând o mulţime de aisberguri.

Din această suprafaţă totală, aproximativ 370 de kilometri pătraţi de gheaţă s-au desprins în ultimele zile din această banchiză, ultima din cele 10 banchize majore ale Peninsulei Antarctice, care s-a retras astfel spre continent, confirmând tendinţa de încălzire globală a planetei.

Nouă alte banchize - suprafeţe plutitoare de gheaţă, legate de coastă - s-au retras sau fărâmiţat în jurul Peninsulei Antarctice în ultimii 50 de ani, adeseori în mod abrupt, precum banchizele Larsen A în 1995 sau Larsen B în 2002.

Această tendinţă este cauzată de încălzirea globală, provocată de eliberarea în atmosferă a gazelor rezultate din arderea combustibililor fosili, potrivit lui David Vaughan, un om de ştiinţă britanic de la organizaţia British Antarctic Survey, care a aterizat pe banchiza Wilkins în luna ianuarie.

David Humbert a estimat că această banchiză va pierde între 800 şi 3.000 de kilometri pătraţi, după prăbuşirea podului de gheaţă.

Banchiza Wilkins s-a diminuat deja cu aproape o treime din dimensiunea ei iniţială de 16.000 de kilometri pătraţi, când a fost cartografiată în premieră, în urmă cu câteva decenii, iar gheaţa ei era atât de groasă încât a fost nevoie de sute de ani pentru a se forma.

Temperaturile din Peninsula Antarctică au crescut cu trei grade Celsius în ultimul secol. Oamenii de ştiinţă pun această creştere pe seama încălzirii globale a planetei, provocată de consumul de combustibili fosili utilizaţi de automobile, de fabrici şi centralele electrice.

Topirea acestor banchize nu va produce o creştere semnificativă a nivelului mărilor şi oceanelor, deoarece gheaţa lor pluteşte pe apă şi era deja scufundată, în mare parte, în ocean. Cercetătorii se tem, însă, că pierderea acestor banchize va permite bucăţilor de gheaţă de pe continent să înainteze mai repede spre ocean, contribuind astfel la creşterea nivelului oceanelor.

În spatele banchizei Wilkins nu există foarte mulţi gheţari, dar partea ei sudică blochează cantităţi uriaşe de gheaţă pe continent.

Consiliul Arctic, care cuprinde naţiunile ce posedă teritorii în zona arctică, urmează să se reunească în localitatea Tromsoe din nordul Norvegiei, miercuri, pentru a analiza impactul pe care topirea gheţii îl are asupra ţărilor nordice.
Mediafax