x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Parlamentul European: Viitorul buget multianual al UE trebuie să fie echilibrat şi să dispună de mai multe resurse proprii

0
17 Feb 2020 - 12:10
Parlamentul European: Viitorul buget multianual al UE trebuie să fie echilibrat şi să dispună de mai multe resurse proprii

Noile provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană arată că bugetul pentru viitoarea perioadă de programare financiară multianuală (2021-2027) ar trebui să fie unul echilibrat şi să dispună de mai multe resurse proprii, pentru a permite atât continuarea la aceeaşi anvergură de până acum a politicilor tradiţionale, cât şi tratarea noilor provocări, precum combaterea schimbărilor climatice, sporirea apărării şi a securităţii şi digitalizarea.

Ideea a fost evidenţiată în seminarul ''Bugetul pe termen lung al Uniunii Europene 2021-2027'', organizat de Parlamentul European în timpul sesiunii sale plenare de săptămâna trecută la Strasbourg şi la care au participat membrii echipei de negociere a PE pentru viitorul cadrul financiar multianual şi jurnalişti din ţări membre.

Bugetul UE pe termen lung are mai multe surse de venit - contribuţii de la statele membre, taxe de import la produsele din afara Uniunii şi amenzile aplicate companiilor care încalcă regulile comunitare privind concurenţa.

Poziţia Parlamentului European, potrivit căreia bugetul pentru 2021-2027 ar trebui să fie de 1,3% din venitul naţional brut (1.324,1 miliarde euro la preţurile din 2018) faţă de 1,1% cât a propus Comisia Europeană - include o reformare a modului de finanţare. Un nou sistem, mai simplu, ar trebui să introducă noi surse de venit, iar banii ar putea veni de la o nouă schemă de impozit pe profit (inclusiv impozitarea companiilor mari din sectorul digital), din comercializarea cotelor de emisii şi o taxă pe materialele plastice.

Actualul buget multianual, care acoperă perioada 2014-2020, se ridică la 963,5 miliarde de euro.

Membrii echipei de negociere a PE a viitorului cadru financiar multianual au accentuat că bugetul pentru 2021-2027 va trebui să asigure continuitatea principalelor politici - politica agricolă comună şi politica de coeziune - şi să moduleze angajamentele şi ambiţiile politice ale UE în concordanţă cu mijloacele financiare necesare.

Parlamentul European susţine, printre altele, o finanţare de 120 de miliarde euro pentru programul Horizon Europe şi o triplare pentru programul Erasmus+ pentru perioada 2021-2027 (faţă de perioada 2014-2020).

O altă idee subliniată a fost sprijinul pentru un nou mecanism pentru a proteja bugetul Uniunii atunci când nu se respectă statul de drept sau când există o ameninţare sistemică pentru valorile UE.

Eurodeputatul Jan Olbrycht, co-raportor al Parlamentului European pentru viitorul cadru financiar multianual, a reamintit poziţia Parlamentului European conform căreia bugetul UE pentru 2021-2027 ar trebui să fie de 1,3% din venitul naţional brut pentru a putea păstra politicile tradiţionale.

''Problema este că în Consiliu este dificil să ai unanimitate. Acum aşteptăm, pentru că noi ne-am prezentat poziţia. Vrem ca Uniunea Europeană să lucreze la nivelul dinainte de Brexit. Nu vrem să blocăm nimic, dar nu putem exclude o blocare'', a spus în cadrul seminarului eurodeputatul polonez, membru al grupului PPE.

La rândul său, celălalt co-raportor privind viitorul cadru financiar multianual, Margarida Marques, a accentuat că Parlamentul European, care trebuie să îşi dea avizul final asupra bugetului multianual al UE, va face acest lucru numai dacă va exista un acord politic asupra resurselor proprii.

''Vreau să subliniez că la Consiliul European din 20 februarie am vrea să vedem o decizie privind viitorul CFM sau cel puţin o foaie de parcurs'', a afirmat eurodeputata socialistă portugheză.

Marques a explicat că ţările net contributoare beneficiază cel mai mult de pe urma pieţei interne, sugerând astfel că este de neînţeles poziţia statelor din aşa-numitul grup 'Frugal five' (Austria, Danemarca, Germania, Ţările de Jos şi Suedia). Acestea se opun alocării a peste 1% din venitul naţional brut pentru bugetul UE şi suplimentării acestuia în vederea finanţării listei de noi priorităţi pe care Comisia Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, doreşte să le promoveze, printre care Pactul Ecologic european. În schimb, ele propun reducerea fondurilor alocate pentru politicile tradiţionale, cum sunt politica de coeziune şi politica agricolă comună.

Un alt grup, numit 'Prietenii coeziunii' şi format din 16 ţări membre, inclusiv România, vrea ca fondurile UE pe care le primesc în cadrul politicii de coeziune să nu fie diminuate în viitorul cadru financiar multianual.

Eurodeputata Valerie Hayer (grupul Renew Europe), co-raportoare a PE pentru resurse proprii, a amintit că obiectivul ar fi să se ajungă la 40% din contribuţii de la venitul naţional brut al statelor membre şi 60% din resurse proprii.

În prezent, aproximativ 70% din CFM este finanţat prin contribuţii de la venitul naţional brut şi 12% din TVA, în timp ce 13% provin din alte venituri, cum ar fi impozitele plătite de personalul UE sau amenzi impuse companiilor care încalcă legislaţia privind concurenţa.

Poziţia Parlamentului European este aceea că noile resurse proprii trebuie să fie mai bine aliniate cu progresele stimulative în zonele prioritare ale politicilor UE. Introducerea de noi resurse proprii va facilita un nivel adecvat de finanţare a cheltuielilor Uniunii Europene în viitorul cadru financiar multianual.

Şeful echipei de negociere a PE pentru viitorul cadru financiar multianual, preşedintele Comisiei pentru bugete (BUDG), Johan Van Overtveldt, a salutat demersurile făcute de preşedintele Consiliului European Charles Michel în vederea ajungerii la un compromis între toate statele membre cu privire la viitorul buget multianual al UE şi s-a declarat optimist.

La 14 februarie, Charles Michel a propus un buget multianual al UE de 1,074% din venitul naţional brut, aceasta urmând să fie baza de negociere între liderii statelor membre la summitul extraordinar din 20 februarie, unde se speră într-o apropiere a poziţiilor celor 27 de ţări membre.

Estimările europene arată că noua taxă pe plastic şi veniturile din schema extinsă pentru carbon, care va acoperi şi sectorul transporturilor, vor aduce între 14 şi 15 miliarde de euro anual, reuşind astfel să acopere pierderea de aproximativ 75 de miliarde de euro ce reprezentau contribuţia Regatului Unit la bugetul comunitar pentru cei şapte ani.

Bugetul pe termen lung al UE, cunoscut şi sub numele de cadru financiar multianual, fixează limita superioară a banilor pe care UE îi poate cheltui într-o perioadă de cel puţin cinci ani în diferite domenii politice. Cele mai recente bugete pe termen lung au acoperit perioade de şapte ani. Unul dintre motivele pentru care Uniunea Europeană are un buget pe termen lung, dar şi bugete anuale, este nevoia de a oferi predictibilitate şi, astfel, de a crea condiţii de eficienţă pentru programele pe care Uniunea doreşte să le finanţeze. Această predictibilitate este necesară, de exemplu, pentru cercetătorii care lucrează mai mulţi ani la proiecte ştiinţifice.

Bugetul pe termen lung trebuie să dispună de o anumită flexibilitate pentru a face faţă crizelor şi situaţiilor de urgenţă neprevăzute. Prin urmare, include o serie de instrumente care garantează că banii pot fi folosiţi acolo unde sunt necesari. De exemplu, Fondul de Solidaritate al UE este conceput pentru a oferi asistenţă financiară în cazul unui dezastru major într-un stat membru. Fondul de ajustare la globalizare este destinat să ajute lucrătorii să găsească un nou loc de muncă dacă au fost concediaţi ca urmare a modificărilor structurale la nivel mondial sau în urma unei crize economice.

Spre deosebire de bugetele naţionale, bugetul UE este un buget de investiţii. Nu finanţează protecţia socială, educaţia primară sau apărarea naţională, ci se concentrează în special pe domenii-cheie ce oferă valoare adăugată prin stimularea creşterii economice şi a competitivităţii.

Bugetul Uniunii Europene susţine cercetarea şi inovarea, investiţiile în reţelele transeuropene şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, cu scopul de a stimula creşterea şi a crea locuri de muncă în UE. Politica agricolă comună a UE, politica în domeniul pescuitului şi cea pentru mediul înconjurător primesc cea mai mare finanţare în cadrul bugetului pe termen lung actual. Aceste domenii sunt urmate de programele de coeziune, care au ca scop reducerea disparităţilor de dezvoltare dintre regiunile Uniunii Europene. Bugetul pe termen lung finanţează, de asemenea, proiecte internaţionale de ajutor umanitar şi de dezvoltare.

AGERPRES

Citeşte mai multe despre:   parlamentul european,   bugetul UE

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 






Mai multe titluri din categorie

Poliția Harghita: Moartea fetiței de 2 ani din Plăieșii de Jos nu a fost violentă

Poliția Harghita: Moartea fetiței de 2 ani din Plăieșii de Jos nu a fost violentă
Moartea fetiței de 2 ani din localitatea Plăieșii de Jos, județul Harghita, nu a fost violentă, iar leziunile de pe corp nu au legătură cu decesul, a anunțat duminică IPJ Harghita.

Angajat CNAIR, rănit într-un accident rutier în timp ce se afla la lucru

Angajat CNAIR, rănit într-un accident rutier în timp ce se afla la lucru
Un angajat al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a fost rănit duminică după ce a fost implicat într-un accident în timp ce lucra pentru degajarea șoselei de resturile provenite de la un accident anterior.

Incidența Covid în Capitală a trecut de 5 la mie

Incidența Covid în Capitală a trecut de 5 la mie
Incidența cazurilor de Covid în Capitală a depășit duminică 5 la mia de locuitori.

Opt localități din Ilfov au incidența Covid peste 6 la mie

Opt localități din Ilfov au incidența Covid peste 6 la mie
Opt localități din județul Ilfov au duminică o incidență a cazurilor de Covid de peste 6 la mia de locuitori.

O femeie din București, amendată cu 3.000 de lei, după ce și-a abandonat câinele într-un parc

O femeie din București, amendată cu 3.000 de lei, după ce și-a abandonat câinele într-un parc
O femeie din București a fost amendată cu 3.000 de lei după ce și-a abandonat câinele, legat de un copac, într-un parc din Sectorul 2 al Capitalei.

Patru ucraineni au vrut să intre în România cu teste PCR false

Patru ucraineni au vrut să intre în România cu teste PCR false
Patru cetățeni din Ucraina au încercat sâmbătă să intre în România cu teste PCR false.

Incidența Covid a depășit 10 la mie în Cluj-Napoca

Incidența Covid a depășit 10 la mie în Cluj-Napoca
Incidența cazurilor de Covid a depășit duminică pragul de 10 la mia de locuitori în Cluj-Napoca.

Peste 7.500 de noi cazuri de COVID-19 și 28 de decese, raportate în ultimele 24 de ore

Peste 7.500 de noi cazuri de COVID-19 și 28 de decese, raportate în ultimele 24 de ore
Peste 7.500 de noi cazuri de COVID-19 și 28 de decese au fost raportate în ultimele 24 de ore, a anunțat duminică CNCAV.

Kosovo interzice organizarea unui referendum sârb pe teritoriul său

Kosovo interzice organizarea unui referendum sârb pe teritoriul său
Kosovo a interzis, ieri, organizarea pe teritoriul său a unui referendum privind justiţia organizat de Serbia, care dorea să-i implice pe sârbii care locuiesc în fosta sa provincie, o decizie care ar putea stârni tensiuni, informează AFP.

Șoferi, prinși drogați la volan, în Capitală

Șoferi, prinși drogați la volan, în Capitală
Patru șoferi au fost prinși la volan sub influența substanțelor psihoactive, iar unul sub influența alcoolului, în cadrul unei acțiuni de control făcută în noaptea de sâmbătă spre duminică de polițiștii rutieri din Capitală.

Intervenții Salvamont: Sâmbătă au avut loc 125 de accidente în zone montane

Intervenții Salvamont: Sâmbătă au avut loc 125 de accidente în zone montane
Salvamoniștii din țară au intervenit sâmbătă la 125 de accidente produse în zone montane, 47 de persoane fiind predate ambulanțelor. A fost înregistrat și un deces.

Tulcea: Patru ucraineni au vrut să intre în România cu teste PCR false

Tulcea: Patru ucraineni au vrut să intre în România cu teste PCR false
Patru cetățeni din Ucraina au încercat sâmbătă să intre în România cu teste PCR false.

Bărbat cu arsuri pe mâini și față după un incendiu la o casă din județul Cluj

Bărbat cu arsuri pe mâini și față după un incendiu la o casă din județul Cluj
Un bărbat a suferit arsuri pe față și mâini într-un incendiu care a cuprins sâmbătă seara o casă din localitatea Buza, județul Cluj.

Cutremur cu magnitudinea 3,5 în Vrancea

Cutremur cu magnitudinea 3,5 în Vrancea
Un cutremur cu magnitudinea 3,5 a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică în județul Vrancea.

Un băieţel prea bolnav pentru a putea merge la şcoală a trimis un roboţel în locul lui

Un băieţel prea bolnav pentru a putea merge la şcoală a trimis un roboţel în locul lui
Un elev din Germania, în vârstă de 7 ani, nu poate merge la cursuri din cauza stării sale de sănătate. Din fericire, funcţionarii de la consiliul local îşi fac treaba şi au venit cu o soluţie în sprijinul copilului.
Serviciul de email marketing furnizat de