Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Alianţa va deveni “mai vizibilă” în statele membre din flancul estic prin constituirea unei forţe avansate care să răspundă rapid ameninţărilor
Totul a început de la un articol dat publicitţăii de Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung, potrivit căruia NATO intenţionează să desfăşoare cinci baze în Europa de Est, în ţări precum Letonia, Lituania, Estonia, România şi Polonia.
Conform planurilor NATO, până la 600 de militari vor fi staţionaţi la fiecare bază, scria cotidianul german, fără a da alte amănunte, adăugând că planurile respective vor fi discutate detaliat la summitul NATO din ţara Galilor (Regatul Unit) din 5-6 septembrie.
“România vrea prezenţă permanentă şi sporită a trupelor NATO pe teritoriul ţării”, a fost declaraţia premierului Victor Ponta, potrivit antena3.ro. Premierul a precizat că subiectul va fi discutat la summit NATO care va avea loc în această săptămână. Declaraţiile sale apar ca reacţie exact la informaţiile publicate de presa germană.
Cei 28 de şefi de stat ai ţărilor Alianţei urmează să adopte la summitul de săptămâna aceasta un plan de reacţie (Readiness action plan - RAP), ca răspuns la acţiunile Rusiei în Ucraina, care au determinat unele state din flancul estic al Alianţei, precum România, Bulgaria, Polonia sau statele baltice, să se simtă ameninţate de Rusia, notează France Presse.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat luni că Alianţa va deveni “mai vizibilă” în statele membre din flancul estic prin constituirea unei forţe avansate care să răspundă rapid ameninţărilor, dar, pentru a nu încălca actul fondator Rusia-NATO, nu vor fi constituite baze permanente în aceste ţări, transmiteau şi agenţiile DPA şi AFP. Rasmussen a afirmat anterior, într-un interviu, că Alianţa doreşte o prezenţă mai concretă în Europa de Est. Potrivit lui, la summitul din Ţara Galilor va fi luată o decizie privind sporirea eficienţei forţelor NATO de reacţie rapidă pentru a răspunde mult mai repede la noile ameninţări. 'Trupele care vor constitui această forţă vor fi furnizate de aliaţi prin rotaţie şi efectivele ei ar putea ajunge la câteva mii, ele cuprinzând soldaţi din forţele terestre, aeriene şi navale”. Ele vor putea fi desfăşurate “în câteva zile”, “ceea ce înseamnă o prezenţă mai vizibilă a NATO în est atât timp cât va fi necesar”.
Dar această prezenţă nu înseamnă constituirea de baze permanente, a ţinut Rasmussen să precizeze, întrucât prin crearea unor astfel de baze s-ar încălca actul fondator Rusia-NATO.
În schimb, se vor constitui “facilităţi de primire”, rezerve pre-poziţionate de echipamente şi materiale şi vor fi detaşaţi experţi în logistică, control şi comandă de trupe. “Va fi o forţă restrânsă, dar capabilă să lovească puternic dacă se dovedeşte că este necesar”, a susţinut secretarul general al NATO.
El a adăugat că alte iniţiative avute în vedere constau în modernizarea unor elemente de infrastructură naţională, precum aeroporturile şi porturile. De asemenea, se vor ameliora culegerea şi transmiterea de informaţii, la fel ca şi planurile defensive, şi se vor desfăşura mai multe aplicaţii militare în diferite locuri.
Viitoarea şefă a diplomaţiei europene, ministrul de Externe italian Federica Mogherini, a afirmat marţi că ţările europene care au graniţă cu Rusia trebuie să primească asigurări că angajamentul NATO de a le proteja nu este doar pe hârtie, relatează AFP.
“Cred că suntem cu toţii de acord cu privire la faptul că nu există soluţie militară la criza din Ucraina”, a declarat Federica Mogherini în cursul unei audieri în faţa Comisiei de Afaceri Externe a Parlamentului European.
“Ţările din Est membre ale Alianţei, toate aceste ţări din cadrul Alianţei care împart o graniţă cu Rusia trebuie să fie sigure că Articolul 5 nu este numai un text, că există măsuri care pot fi luate pentru a le asigura securitatea”, a adăugat ea.
Articolul 5 al Tratatului fondator al NATO prevede principiul “apărării colective”, în baza căruia, în cazul în care unul dintre membrii Alianţei este atacat, toţi ceilalţi se angajează să-l apere.
În faţa acţiunilor Rusiei în Ucraina, NATO urmează să adopte în cursul summitului un “plan de reacţie” care să permită desfăşurarea foarte rapid “a câteva mii” de militari în Europa de Est.
Federica Mogherini a fost audiată în calitatea sa de ministru de Externe al Italiei, care asigură în prezent preşedinţia semestrială a UE.
Acuzată de mai multe ţări din Est înaintea numirii sale că este prea apropiată de ruşi, ea a admis că “parteneriatul strategic” cu Moscova “este în prezent încheiat”. Dar, a adăugat ea, dacă sunt întrunite condiţiile pentru a lucra din nou la un parteneriat, “nici un european rezonabil nu ar putea spune că aceasta nu este în interesul nostru”.
“Rusia rămâne un actor strategic în provocările regionale şi globale, fie că ne place sau nu, dar nu cred să mai fie încă un partener strategic”, a subliniat Mogherini, exprimându-şi speranţa că Moscova “va alege să fie din nou un partener în viitor”.
La rândul ei, Estoria a anunţat că doreşte ca NATO să înfiinţeze baze permanente pe teritoriul său pentru a proteja ţara împotriva acţiunilor Rusiei şi pentru a risipi îngrijorările potrivit cărora statul baltic ar putea fi următoarea zonă ţintă după Ucraina.
Preşedintele estonian Toomas Hendrik a afirmat că “Nu ar trebui să existe NATO cu două tipuri de ţări: ţări cu baze permanente NATO şi ţări fără baze permanente. Acesta este un semnal greşit transmis potenţialului agresor”, a mai spus el.
Un consilier pe probleme de securitate al Kremlinului a declarat, în acest context, că Rusia îşi va modifica strategia militară ca răspuns la extinderea NATO în estul Europei şi apropierea de graniţele sale, dar şi ca urmare a pericolelor reprezentate de criza din Ucraina şi planul scutului american antirachetă.
Citește pe Antena3.ro
