Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cea mai amplă și inexplicabilă mobilizare de trupe ruse la granița cu Ucraina de după anexarea ilegală a Crimeei a transformat întreaga zonă de frontieră într-un butoi cu pulbere, care poate să explodeze în orice moment, pe fondul escaladării fără precedent a tensiunilor dintre blocul NATO-SUA și Moscova. Rusia susține că alianța transatlantică vrea să maseze 40.000 de militari în apropierea granițelor sale, iar Ucraina și NATO acuză Kremlinul că suplimentează în permanență trupe în Crimeea și în apropierea teritoriului ucrainean pentru a anexa și regiunea Donbas. În ultimele zile, zeci de militari ucraineni au fost uciși în estul Ucrainei de către separatiștii sprijiniți de Rusia.
În acest context periculos, SUA au trimis în Marea Neagră două nave de război, Casa Albă și-a reînnoit angajamentul de a susține suveranitatea ucraineană, iar NATO a cerut Moscovei să-și retragă trupele pe care le comasează la frontiera cu Ucraina. La rândul lor, oficialitățile de la Kiev au solicitat Alianței Nord-Atlantice să acționeze rapid pentru a împiedica izbucnirea unui conflict militar de amploare. Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a amintit marți, în timpul unei întrevederi avute la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, că la summitul de la București, din 2008, blocul militar transatlantic a evocat admiterea țării sale în organizație, chiar dacă nu a menționat un termen clar pentru aderare. „La nivel operaţional, avem nevoie de măsuri care să împiedice Rusia şi să limiteze intenţiile sale agresive. Acestea ar putea fi, aşa cum a menţionat secretarul general NATO, o nouă serie de sancţiuni, care ar majora preţul agresiunii ruse. Ar putea fi şi o susţinere directă, menită să consolideze capabilităţile de apărare ale Ucrainei (...) În 2008, la summitul de la Bucureşti, NATO a făcut o promisiune Ucrainei şi Georgiei. Şi noi credem că Alianţa Nord-Atlantică este o instituţie de încredere, care îşi respectă promisiunile. Pentru noi, apartenenţa la NATO este o chestiune de timp. Şi nu există niciun alt criteriu necesar de îndeplinit în privinţa relaţiilor cu Rusia”, a spus Kuleba. În replică, Stoltenberg a afirmat că „susținerea NATO pentru suveranitatea Ucrainei şi pentru integritatea teritorială a ţării este de neclintit. Noi nu recunoaştem şi nu vom recunoaşte anexarea ilegală şi nelegitimă a Crimeei!”. El a cerut Rusiei să-și retragă forțele de la graniță și a precizat că NATO și nu Moscova este cea care va decide dacă Ucraina va deveni membră a alianței transatlantice. De cealaltă parte, în ultimii ani, atât Moscova, cât și președintele Putin au susținut că intrarea Ucrainei în NATO ar constitui încălcarea flagrantă a unei „linii roșii” și au dat de înțeles că acest scenariu ar declanșa, foarte probabil, un război regional major.
„Inamicul” american, somat să nu se implice
Pe fondul tensiunilor fără precedent, Rusia a declarat că SUA sunt un „adversar” și au avertizat navele de luptă americane să stea la mare distanță de Crimeea, pentru „binele lor”. Este vorba despre două vase de război ale SUA, care urmează să fie desfășurate în această săptămână în Marea Neagră. „Statele Unite sunt adversarul nostru și fac tot ce le stă în putință pentru a submina poziția Rusiei pe scena internațională!”, a tunat adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov, citat de Reuters. „Avertizăm Statele Unite că ar fi mult mai bine pentru ele să stea la mare distanță de Crimeea și de coastele noastre de la Marea Neagră!”, a continuat el. Riabkov nu se sinchisește de avertismentele Casei Albe asupra consecințelor unei posibile „agresiuni” ruse, precizând că Moscova a studiat tacticile utilizate de SUA contra Rusiei și și-a adaptat strategia în mod corespunzător. Sprijinul militar acordat Kievului de către SUA a fost o provocare majoră pentru Rusia, a spus el, acuzând la pachet Washingtonul și NATO că au transformat Ucraina într-un „butoi cu pulbere”, prin furnizarea continuă de armament, în condițiile în care, recent, noua administrație americană a reamintit că Ucraina are nevoie de o armată puternică pentru a se apăra în fața agresiunii ruse. „Vapoarele americane nu au absolut niciun motiv să se afle lângă țărmurile noastre, iar prezența lor este doar o acțiune de provocare (...) Ne testează puterea și se joacă cu nervii noștri!”, a mai afirmat Riabkov. Concomitent cu amenințările oficialului rus, Rusia a confirmat marți că desfășoară 15 nave de luptă, din Marea Caspică, în Marea Neagră.
„Războiul este inevitabil!”
Imediat după ce noul șef al Casei Albe a fost de acord cu afirmația că liderul de la Kremlin este un „criminal”, iar administrația de la Washington a adoptat noi sancțiuni contra Moscovei ca urmare a întemnițării opozantului Aleksei Navalnîi, oficialitățile ruse au dedus că președintele SUA, Joe Biden, este pregătit să intensifice și ajutorul militar acordat Ucrainei, țară pe care intenționează să o transforme într-un cap de pod al luptei americane contra Rusiei. Presa rusă a exacerbat brusc această ipoteză cu o lună în urmă, pregătind mediatic comasarea bruscă de trupe ruse la frontierele Ucrainei, care ajunseseră la începutul lui aprilie, potrivit Kievului, la 32.700 de soldați în Crimeea, în timp ce ofițerii Moscovei comandau efective de circa 28.000 de militari separatiști în estul teritoriului ucrainean. Acum, mass-media ruse au devenit de-a dreptul agresive. „Războiul (cu SUA) este inevitabil!”, a declarat, citată de publicația americană „The Daily Beast”, Margarita Simonyan, redactor-șef la „Russia Today” și „Sputnik”, două dintre cele mai puternice mijloace de comunicare finanțate de stat ale Kremlinului. Simonyan este considerată una dintre cele mai valoroase propagandiste ale președinției ruse, apropierea sa de Vladimir Putin, care i-a înmânat direct mai multe premii, fiind de notorietate. Simonyan crede că un conflict militar va izbucni cu siguranță, iar acesta va avea loc atunci când Putin va porni să cucerească și alte teritorii din Ucraina, mai susține sursa citată. „M-am zbătut și chiar am cerut să luăm Donbasul”, a mărturisit ea, într-o emisiune difuzată la televiziunea de stat. Informațiile aruncate pe piață de Kremlin par contrazise deocamdată doar de raportul anual al serviciilor de informații americane, publicat marți, care apreciază că Rusia „nu dorește un conflict direct” cu SUA, chiar dacă „își va continua eforturile de destabilizare în Ucraina”. Îngrijorarea Casei Albe este însă evidentă. Joe Biden a vorbit marți seară la telefon cu Putin, exprimându-și preocuparea față de concentrarea bruscă de trupe la frontierele Ucrainei. El a propus Rusiei organizarea unui summit în următoarele luni pentru soluționarea divergențelor bilaterale. Războiul bate însă la ușă și discuțiile par tardive.
Citește pe Antena3.ro
Fostul secretar american al Apărării, Mark Esper, este de părere că SUA ar trebui să desfășoare mai multe trupe în România și Bulgaria, „prin rotație, dacă nu cu caracter permanent”.
