Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Trei milioane de alegători au fost chemați să voteze, ieri, componența viitorului Parlament de la Chișinău, într-un moment în care Republica Moldova a devenit o zonă „gri”, un teritoriu al nimănui, disputat între forțele pro-occidentale și Rusia. Nivelul scăzut de trai, scandalurile de corupție care au zguduit actuala guvernare și divizările fără precedent în rândul forțelor pro-europene anticipau de mai mult timp o victorie a socialiștilor conduși de președintele pro-rus, Igor Dodon, puternic susținut de Moscova.
Monitorizate de 4.000 de observatori naționali și internaționali și supravegheate de peste 8.000 de polițiști, alegerile s-au desfășurat pe fondul încrederii scăzute a electoratului în instituțiile statului, majoritatea analiștilor politici prevestind, în ultimele zile, un absenteism crescut. Cu toate acestea, la ora prânzului, rata de participare era mai mare decât în alegerile din 2014. Dezamăgirea populației începuse încă de anul trecut, atunci când autoritățile au invalidat rezultatul scrutinului pentru primăria Chișinăului, câștigat de candidatul alianței pro-europene, Andrei Năstase. Mai mult, falia dintre actualii guvernanți din Partidul Democrat (PDM) și electorat avea să se accentueze în ultimele luni, din cauza lipsei de independență a Justiției, precum și a neregulilor semnalate la constituirea circumscripțiilor uninominale, care au provocat neîncrederea opoziției și a populației față de corectitudinea alegerilor parlamentare. Lideri ai formațiunilor pro-europene se temeau înaintea scrutinului legislativ că, pe fondul apatiei și al dezgustului politic general al populației, pro-rușii se vor mobiliza în mod impresionant, ieșind masiv să voteze. Ieri, aceiași lideri vorbeau despre zeci de autocare din Transnistria, care au trecut Nistru pentru a duce la vot un număr cât mai mare de persoane în secțiile speciale deschise pentru cei din zona de conflict de pe teritoriul Republicii Moldova.
Situație încâlcită
Sondajele de opinie realizate chiar înaintea alegerilor îi plasau în frunte pe socialiștii președintelui Dodon, însă estimau că niciun partid nu va obţine majoritatea în Parlament, situaţie care poate duce la negocieri de durată pentru formarea guvernului sau chiar la alegeri anticipate. În ultimele sondaje, Partidul Socialiştilor (PSRM) era creditat cu un scor ce varia între 40 şi 49 de procente din voturile exprimate, fiind urmat de PDM, aflat la guvernare și lider al actualei majorități legislative, cu un rezultat cuprins între 14 şi 19,5%, şi de blocul electoral ACUM (Platforma DA şi PAS) - condus de Maia Sandu (Partidul Acţiune şi Solidaritate) şi Andrei Năstase (Platforma Demnitate şi Adevăr) -, cu aproximativ 16%. Chiar dacă PSRM obținea cele mai multe mandate, o majoritate în Parlament urma să fie realizată prin alianța între oricare două dintre aceste trei formațiuni electorale. În condițiile în care atât PDM, cât și PSRM sunt percepute drept partide-exponente ale corupției din țară, copreședinții ACUM s-au angajat să nu participe la crearea unei coaliții de guvernare cu socialiștii și democrații. Concomitent, liderii pro-europeni susțin că scrutinul parlamentar poate reprezenta o nouă anexare a țării de către Rusia.
„Republica Moldova a devenit o zonă gri, un teritoriu al nimănui situat între Orient şi Occident. Iar elitele de la putere sunt bucuroase pentru această situaţie, întrucât pot stabili regulile şi nu sunt trase la răspundere nici de Bruxelles, nici de Moscova”.
Vladislav Kulminski, directorul Institutului pentru Iniţiative Strategice, cu sediul la Chişinău
