După ce a pierdut alegerile prezidenţiale şi a contestat în justiţie victoria contracandidatului său, Victor Ianukovici, pentru "fraudă electorală", primul ministru ucrainean Iulia Timoşenko şi-a retras contestaţia, dar adevărata luptă împotriva rivalului său abia începe.
În faţa unei înfrângeri iminente în faţa instanţei supreme a Ucrainei, pe care o intuia, Timoşenko a preferat să-şi retragă recursul împotriva lui Ianukovici. Sâmbătă, ea a făcut acest lucru oficial, motivând de ochii lumii că judecătorii care se ocupau de cererea ei "nu ar fi fost imparţiali". În schimb, ea vrea să-şi ia revanşa de la Ianukovici, care se pregăteşte de învestirea oficială, ce va avea loc joi şi pe care noul preşedinte şi-o doreşte cu o ceremonie "discretă", fără tam-tam.
ACŢIUNI EŞUATE
Obişnuită cu victoria, această femeie foarte fină, dar de o combativitate excepţională, a înregistrat în ultimele săptămâni înfrângeri umilitoare, începând cu cea în faţa rivalului său prorus, în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, la 7 februarie.
Apoi, acuzaţiile de fraude electorale la adresa câştigătorului alegerilor nu au reuşit să mobilizeze mulţimile, aşa cum s-a întâmplat în 2004, în timpul "revoluţiei portocalii", care a dus la anularea victoriei frauduloase la alegerile prezidenţiale a lui Ianukovici, au comentat analiştii politici, încheind lista nereuşitelor carismaticului premier cazul cu recursul.
"Timoşenko nu a capitulat în faţa nimănui. Ea nu poate permite o astfel de umilire în faţa lui Ianukovici", este de părere directorul Centrului pentru Cercetări Politice, Volodimir Fesenko.
LEGENDE POLITICE
"Obiectivul său era simplu, să facă din acţiunea sa în justiţie un element al noii sale legende politice, cea a alegerilor furate", afirmă Andri Ermolaiev, director al Centrului pentru Cercetări Sociale Sofia. Ea, în continuare, nu recunoaşte victoria lui Ianukovici şi îşi ascute armele pentru o viitoare "rundă" de confruntări, susţin analiştii. Cu toate acestea, viitorul ei politic pare să fie pus sub semnul întrebării, susţinătorii noului preşedinte depunând deja o moţiune de cenzură împotriva guvernului ei. Dar ea se bazează pe faptul că dispune încă de majoritate în Legislativul de la Kiev, de care adoptarea textului moţiunii nu a trecut. Şi ea va face tot ce-i va sta în putinţă să menţină, în continuare, această majoritate, pentru a putea să "cenzureze" acţiunile preşedintelui. Dar, analiştii politici mai spun că "dacă ea îşi păstrează postul, conflictul dintre Guvern şi preşedinţie, instituit în timpul lui Viktor Iuşcenko (fostul preşedinte, alături de care a luptat în "Revoluţia Portocalie", care a anulat victoria prorusului Ianukovici, în noiembrie 2004 şi a instaurat un regim democratic şi proeuropean) are toate şansele să continue, cu toate turbulenţele politice pe care le implică.
Acest scenariu ar fi un coşmar pentru noul preşedinte, deoarece "coaliţia şi Guvernul au puterea reală, prin controlul bugetului, al politicii economice (...) şi chiar al unei părţi a forţelor de ordine", a explicat Fesenko.
GREU DE ÎNLĂTURAT
Destituirea lui Timoşenko din postul de prim-ministru "se poate dovedi mai dificilă decât cred mulţi", avertizează James Sherr, de la Centrul britanic de analiză Chatham House. Şi chiar dacă ar apărea o nouă majoritate, Iulia Timoşenko va avea toate cărţile în mână pentru a-şi lua revanşa la alegerile legislative din 2012.
Timoşenko mizează şi pe o rapidă scădere a popularităţii lui Ianukovici, în primul rând din cauza efectelor crizei economice asupra populaţiei. De altfel, şi analiştii politici fac aceleaşi estimări, afirmând că acest lucru se va produce cel mai târziu până la vară.
"În mod tradiţional, alegătorii cer mai mult din partea preşedintelui. Şi deja în vară, popularitatea lui Ianukovici se va prăbuşi", apreciază Viktor Nebojenko, directorul centrului de cercetare Barometrul ucrainean, adăugând că dezamăgiţii s-ar putea alătura lui Timoşenko.