Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În avizul pe care CSM l-a dat Ordonanței de Urgență cu referire la condițiile de selecție a procurorilor care vor fi desemnați de România pentru a lucra la Parchetul European, Consiliul Superior al Magistraturii admite că Regulamentul EPPO prevede obligativitatea deținerii gradului de parchet general. În anexa cu observații la avizul prozitiv, Plenul CSM a atras atenția că și judecătorii care pot fi selecționați ar trebui să fie condiționați de aceeași obligetivitate de grad și vechime. Obligația pentru procurorii de execuție are o formulare identică cu cea care trebuie respectată și de persoana care va ocupa funcția de procuror șef al Parchetului European. Asta, în condițiile în care Comisiile LIBE și CONT din Parlamentul Eurpean au acordat cele mai multe voturi pentru candidata Laura Codruța Kovesi, aceasta din urmă deținând doar gradul profesional de parhet de pe lângă tribunal. Același grad profesional cu care, atunci când a deținut funcția de procuror-șef al DNA, a confirmat sau infirmat toate actele de urmărire penală ale unor procurori de grad inferior care au instrumentat dosare penale pentru judecători cu grade de curte de apel sau chiar de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Plenul CSM, în avizul pozitiv pe care l-au acordat proiectului de Ordonanță de Urgență privind unele măsuri pentru aplicarea, de către România, a Regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului, din 17 octombrie 207, de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidateă în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO), transmis spre avizare de Ministerul Justiției, arată că, pentru putea accede în poziția de procuror european, magistratul din România trebuie să aibă gradul profesional de parchet de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Astfel, Plenul CSM a făcut unele observații, care au fost transmise ministrului Tudorel Toader, în Anexa la Hotărârea nr. 29 din 19 februarie 2019 de avizare pozitivă a proiectului de Ordonanță de Urgență. În acest sens, observația cu numărul 2 viza articolul 1, alineat 3 din proiect, care se referea la faptul că “pot depune cadidatura (la EPPO – n. red.) procurorii sau judecători cu minim 15 ani vechime în funcția de procuror sau judecător, cu grad de parchet de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și care dispun de experiență practică relevantă în sectorul juridic românesc, îndeosebi în domeniul urmăririi penale sau judecării infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene sau al cooperării judiciare internaționale în materia penală”.
Observația Plenului CSM constă în aceea că se reglementează condițiile de vechime și de grad pentru procurori (minimum 15 ani vechime în funcția de procuror sau judecător și grad profesional de parchet de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție), nu însă și condițiile de vechime și de grad pentru judecători. În document scrie negru pe alb ă că “or, articolul 16, alineat 1, litera «c»
Condiție ignorată politic
Citește pe Antena3.ro
Drept urmare, arăta Plenul CSM în anexa Hotărârii nr. 29 din 19 februarie 2019, “având în vedere că funcția de procuror european ar putea fi ocupată și de un judecător, pentru o reglementare clară și acoperitoare ar trebui prevăzute și condițiile de vechime și de grad cu referire la judecători”. De asemenea, o altă observație este aceea a faptului că se impune completarea reglementării, astfel încât domeniile de experiență practică relevantă să includă și infracțiuni în domeniul fiscal sau vamal.
Proiectul de Ordonanță de Urgență, pentru care Plenul CSM și-a dat avizul pozitiv, cu observații, se referă la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească procurorii europeni cu funcții de execuție, care urmează să fie desemnați de România pentru a fi selectați în cadrul Parchetului European. Însă, se poate observa că respectiva condiție referitoare la gradul profesional, în cazul acestei categorii, prevăzută la articolul 16, alineat 1, litera “c” din Regulamentul EPPO se regăsește în termeni identici și la articolul 14, alineat 2, litera “c”, din același Regulament, care reglementează condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un magistrat pentru a ocupa funcția de procuror șef al Parchetului European. Respectiv, că “trebuie să dețină calificativele necesare pentru numirea în cele mai înalte funcții la nivelul parchetelor și al magistraturii din statele lor membre respective”.
Condiție necesară, astfel, și pentru Laura Codruța Kovesi care nu deține decât gradul profesional de procuror de parchet de pe lângă tribunal. De altfel, fosta șefă a DNA a solicitat, la sfârșitul anului trecut, atriburea gradului profesioal de procuror de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fără examen, lucru respins, în 6 noiembrie 2018, de Secția pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Laura Kovesi a atacat în instanță acest verdict, dar a formulat, luna trecută, și o plângere prealabilă, tot la CSM, împotriva Hotărârii Secției de Procurori, plângere respinsă chiar în ziua în care aceasta era audiată în plenurile reunite ale Comisiilor LIBE și CONT, de la Parlamentul European.
Atunci, Kovesi a afirmat că îndeplinește această condiție minimală, invocând prevederile articolului 54 din legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, în sensul că, pentru numirea sa politică, la propunerea ministrului justiței, cu avizul consultativ al CSM, și prin decret al președintelui României, pentru funcția de procuror general sai de procuror șef al CSM, nu se face referire la gradul profesional. Cu toate acestea, Regulamentul EPPO se referă la “calificare”, interpretată de CSM, în avizul dat Ordonanței de Urgență, exact la gradul de procuror de parchet de e lângă Înalta Curte.
O altă forțare a legii, sortită eșecului
O altă chestiune referitoare la situația gradului profesional al lui Kovesi, care ar putea fi speculată de cei care consideră că aceasta deține toate calificările pentru a fi procuror european, este aceea că, la articolul 79, indice 1, alineat 11, din Legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciară, se prevede faptul că procurorii care activează în cadrul Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) dețin, cu titlu temporar, gradul profesional de parchet de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dar numai în timpul în care activează ca procuror DIICOT. Laura Kovesi a lucrat la DIICOT Sibiu, înainte de a deveni procuror general, în 2006, iar, după ce a fost revocată din funția de procuror șef al DNA, în vara anului trecut, ar fi trebuit să revină la DIICOT Sibiu. În toată perioada în care a activat la conducerea Parchetului General și a DNA, a avut gradul profesional de procuror de parchet de pe lângă tribunal. Deși Secția pentru Procurori de la CSM a decis, în momentul în care a luat act de revocarea sa din fucția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, că Laura Codruța Kovesi se va întoarce la DIICOT Sibiu, Augustin Lazăr a readus-o, prin ordin, cu delegare la Parchetul General. Situație în care nici măcar clauza referitoare la deținerea gradului ca procuror DIICOT nu mai poate fi invocată de Kovesi în CV-ul său pentru candidatura la șefia Parchetului European. Chiar și dacă ar fi candidat ca procuror DIICOT, odată transferată la Parchetul European, Kovesi ar fi revenit la gradul profesional de procuror de parchet de pe lângă tribunal, în timp ce calificarea obligatorie este aceea de parchet general.
La DNA, procurori cu rang inferior anchetau judecători de la Înalta Curte
Nu doar problema gradului pe care îl deţine Kovesi este luată în dezbatere publică, în prezent. În urma dezvăluirilor făcute de către conducerea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunior din Justiţie, cu referire la numărul dosarelor pe care fosta secţie de anchetare a magistraţior de la DNA, judecătorul Dana Gârbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, a publicat o postare pe pagina sa de socializare, în care ridică o serie de aspecte cu privire la gradele profesionle pe care le-au avut procurorii care au instrumentat dosarele cu magistraţi.
„Dacă un judecător sau procuror este cercetat penal pentru un accident de circulaţie, ancheta se face de către un procuror de la un parchet de pe lângă Curtea de Apel. Dacă, însă, judecătorii sau procurorii erau acuzaţi de abuz în serviciu sau favorizarea făptuitorului, competenţa aparţinea DNA, unde accedeau inclusiv procurori cu grad de judecătorie, cu minimă experienţă profesională şi de unde, apoi, anchetau judecători pentru soluţiile pe care le-au pronunţat”, arată Dana Gârbovan.
Judecătoarea arată că „problema nu este teoretică, pentru că abuzul în serviciu sau favorizarea infractorului consta exact în «modul în care aceştia au soluţionat» o cauză, acest tip de exprimare apărând în mai multe ordonanţe ale DNA, dispuse în dosarele unde au fost cercetaţi judecători pentru soluţiile pronunţate. (…) În practică, însă, s-a ajuns în situaţia absurdă în care procurori cu grad inferior judecătorilor cercetaţi au făcut analize cu privire la legalitatea şi temeinicia hotărârilor pronunţate de judecători. Întrebarea pe care societatea, CSM-ul şi judecătorii trebuie să şi-o pună e următoarea: e acceptabil ca un procuror să verifice legalitatea şi temeinicia unei hotărâri judecătoreşti, în cadrul urmăririi penale deschise în acest scop? Mai mult, e acceptabil ca un procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, ajuns la DNA în urma unui interviu netransparent şi cu minimă experienţă profesională, să ancheteze judecători de Curte de Apel sau Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţiile pronunţate?”.
Extrapolând, trebuie spus şi faptul că rechizitoriile sau actele de urmărire penală ale acestor procurori, în aceste dosare, au fost confirmate de Laura Kovesi, cu grad profesional de parchet de pe lângă tribunal.
Ca-n filme. Procedurile continuă, și la Bruxelles, și cu Kovesi în calitate de urmărită penal
Cu această lipsă la dosarul profesional, Kovesi a obţinut, pe 27 februarie, în cadrul comisiilor LIBE şi CONT, 26 de voturi, pentru desemnarea, din partea Palamentului European, a candidatului pentru ocuparea funcţiei de şef al Parchetului European. Pe locul al doilea, cu 22 de voturi, s-a situat candidatul francez, procurorul Jean Francois Bohnert. La votul din Consiliu, unde au participat ambasadorii statelor membre care au aderat la înfiinţarea EPPO, francezul a obţinut 50 de puncte, în timp ce Kovesi doar 29. Pe data de 7 martie, va avea loc conferinţa preşedinţilor din Parlamentul European, care urmează să desemneze comisia de negociere care va purta discuţii cu reprezentanţii Consiliului. Aceste negocieri politice vor trebui să dea numele viitorului procuror-şef european. Funcţie care va fi operaţională la sfârşitul anului viitor.
Până atunci, însă, Laura Codruţa Kovesi va trebui să răspundă, în sfârşit, întrebărilor procurorilor Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, care au citat-o, pentru a doua oară, ca suspect, în dosarul în care este pusă sub acuzare pentru luare de mită, mărturie mincinoasă şi abuz în serviciu, cu referire la plângerea penală făcută de Sebastian Ghiţă legată de aducerea, în 2011, în ţară, de la Jakarta, a lui Nicolae Popa. Kovesi a încercat, până acum, să blocheze această anchetă, prin formularea unor cereri de recuzare a procurorului de caz, Adina Florea, dar şi a procurorului-şef de secţie, Gheorghe Stan. Plângeri respinse, fără excepţie, ca inadmisibile.
Obligația gradului cel mai înalt de procuror, descrisă în anexa Hotărârii Plenului CSM nr. 29, din 19 ianuarie 2019, prin care Consiliul a avizat, cu observații, proiectul de Ordonanță de Urgență
Regulamentul EPPO arată, atât în ceea ce-i privește pe procurorii de execuție, câ și pe cei care vor să conducă Parchetul European, că trebuie să dețină calificarea cea mai înaltă
