Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Au avocații toată libertatea să-și apare clienții? În fața magistratului judecător apărarea are mijloace egale cu acuzarea? Sunt doar două întrebări ale căror răspunsuri le aflăm în numeroase decizii CEDO care condamnă România pentru încălcarea dreptului la apărare și la proces echitabil. Directive și recomandări europene care protejează activitatea avocaților impun transpunerea lor în legislația română. Tensiunea dintre avocați și procurori nu poate fi mascată sub lozinca respectării drepturilor apărătorilor, nici a egalității tuturor în fața legii, barourile intrând în grevă de câteva ori. Parlamentul a modificat și completat Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitatrea profesiei de avocat, dar Guvernul a atacat la Curtea Constituțională două articole.
Articolele vizate se înscriu în zona sensibilă a represiunii împotriva avocaților care sunt bănuiți și cercetați de procurori pentru că ar ascunde și deține probe căutate de anchetatori prin percheziții. Tocmai pentru a bloca abuzurile, art. 35, alin. 1, indice 1 din noua lege prevede:
,,Sunt exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri și de la măsura confiscării: a) înscrisurile care conțin comunicări între avocat și clientul său; b) înscrisurile care conțin consemnări efectuate de către avocat cu privire la aspecte referitoare la apărarea unui client.”
Critica Guvernului trimisă spre judecare CCR apreciază că ,,textele propuse instituie interdicția de a ridica înscrisuri sau alte suporturi aflate în posesia avocaților, chiar și în situațiile în care aceștia sunt suspectați de comiterea unor infracțiuni”.
Procurorul vrea avocat-denunțător
Articolul 46, alin. 4 indice 3 este sesizat de Guvern la CCR pentru că scoate avocatul din infracțiunea de nedenunțare a unor infracțiuni despre care ia cunoștință în exercitarea profesiei, cu excepția omorului, uciderii din culpă, genocidului, terorismului. Articolul stipulează că ,,în toate cazurile, este exonerat de răspundere avocatul care previne săvârșirea infracțiunii sau consecințele acesteia în alt mod decât denunțarea”.
Citește pe Antena3.ro
Guvernul apreciază că prevederea intră în contradicție cu situația din Codul Penal care prevede și sancționează infracțiunea de nedenunțare, iar ,,introducerea unor dispoziții speciale pentru avocați nu se justifică, reglementarea actuală fiind suficient de clară și cuprinzătoare”.
Secretul profesional, confidențialitatea, relația dintre avocat și client sunt drastic invalidate de dorința acuzatorului sau anchetatorului, exprimate în sesizarea Guvernului, care doreşte să mențină în practica judiciară categoria avocatului-denunțător.
Curtea Constituțională, sub presiunea ,,Republicii cătușelor”
Sesizarea Guvernului în vederea exercitării controlului prealabil de constituționalitate a celor două articole menționate denotă punctul de vedere represiv asupra profesiei de avocat. Parteneriatul neconstituțional Livia Stanciu-DNA, afisat și practicat în multe ocazii de instanțe, a avut ca victime colaterale și mulți apărători, unii care nu s-au înscris în instituția denunțătorilor. Livia Stanciu este ,,detașată” cu arme, bagaje și concepții la CCR, unde este urmărită moral de erorile judiciare grave la care a fost parte. Îl are alături pe Daniel Morar, procurorul care ar vrea să uite... epoca Băsescu. Sunt două voci, două voturi previzibile care susțin ,,Republica Procurorilor” în cadrul unei Curți Constituționale în care adie un vânt al schimbării. În 29 noiembrie, sesizarea care formează dosarul nr. 2473A/2016 s-a aflat pe rol, dar nu a fost emis încă niciun comunicat asupra deciziei, care poate să fie un punct de cotitură spre o justiție mai independentă.
Valer Dorneanu, președintele CCR, nu are în dulap ,,scheleții” de care se teme Livia Stanciu, mutată în Casa Poporului să judece Constituția prin prisma parteneriatelor neconstituționale care au promovat-o de pe faleza Dunării în funcția din strada Batiștei.
