Zeci de judecători de la Tribunalul București, semnatari ai scrisorii anti-Dragnea la CSM

În 2018, mai mulți judecători, de la mai multe instanțe, au semnat o scrisoare-protest, pe care au înaintat-o Consiliului Superior al Magistraturii, acuzându-l pe președintele de atunci al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, că a făcut declarații care aduc atingere independenței Justiției. Printre semnatarii scrisorii, așa cum s-a dovedit deja, săptămâna trecută, se află și judecătorul Claudiu Corobană, unul dintre cei doi membri ai completului de apel care a respins contestația lui Dragnea împotriva sentinței Judecătoriei Sectorului 5, sentință care a însemnat pentru fostu politician rămânerea în penitenciar. Ei bine, nu doar judecătorul Corobană a semnat această scrisoare, ci și alți 50 de judecători de la Tribunalul București, instanță care va judeca, practic, toate contestațiile cu privire la cererile de liberare condiționată pe care le va formula, în viitor, Dragnea.

Scrisoarea-protest din 2018 a fost inițiată de Forumul Judecătorilor din România, compus din magistrați deranjați, la acel moment, de schimbările operate de PSD-ALDE la legile Justiției și care au cerut Consiliului Superior al Magistraturii să apere prestigiul justiției, după ce fostul președinte al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a acuzat, în cadrul unei emisiuni televizate, că existau mai mulți magistrați aserviți „statului paralel”.

50 dintre acești judecători care au semnat scrisoarea în cauză sunt magistrați care activau, la acel moment, la Tribunalul Municipiului București, instanță care a respins, deja, săptămâna trecută, contestația ex-liderului PSD la sentința Judecătoriei Sectorului 5 cu privire la cererea formulată pentru liberarea condiționată. Întâmplător sau nu, unul dintre cei doi judecători ai completului de contestație, Claudiu Corobană, este semnatar al acestei scrisori, ceea ce ar fi trebuit să-l determine pe acesta să formuleze cerere de abținere, conform juriștilor consultați de „Jurnalul”. De altfel, în cuprinsul articolului 64 din Codul de procedură penală. Se prevede că judecătorul este incompatibil dacă există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea acestuia este afectată.

Obligația de abținere

Situația este una complicată, din punct de vedere procedural, având în vedere că, în prezent, 40 dintre cei 50 de judecători semnatari ai acelei scrisori lucrează încă la Tribunalul Municipiului București, lucru constatat și de jurnaliștii de la „Lumea Justiției”.

Conform legislației, un deținut poate formula cerere de liberare condiționată care urmează să fie judecată în primă instanță la judecătoria pe raza teritorială a căreia se află unitatea de detenție. În cazul lui Liviu Dragnea, Penitenciarul Rahova se află pe raza de competență a Judecătoriei Sectorului 5, iar orice cale de atac se face la Tribunalul București. Tribunal care, pe 27 mai 2021, a respins contestația lui Dragnea și a admis cererea DNA, prin care i-a mai dat posibilitatea fostului lider al PSD să formuleze o nouă cerere de liberare condiționată abia la sfârșitul lunii august.

Potrivit articolului 100 din Codul de procedură penală, unul dintre criteriile subiective după care se poate ghida magistratul de drepturi și libertăți într-o astfel de speță este convingerea sa că persoana în cauză s-a îndreptat, în urma pedepsei ispășite parțial în penitenciar.

Strămutarea dosarului la altă instanță

În prezent, pe rolul Curții de Apel București se află cererea de strămutare, formulată de avocații lui Liviu Dragnea, a contestației deja soluționate de Tribunalul București. Termenul pentru judecarea cererii este 14 iunie, iar apărarea fostului lider PSD va utiliza informația privitoare la semnarea acelei scrisori, în 2018, pentru a încerca să demonstreze că, la Tribunalul București, există prezumția de imparțialitate a magistraților. Dacă solicitarea de strămutare va fi admisă, atunci și decizia definitivă din data de 27 mai va fi desființată, contestația urmând a fi rejudecată. 

Flavia Teodosiu, avocata lui Liviu Dragnea, a dezvăluit, săptămâna trecută, modul în care clientul său a fost, practic, îndemnat să-și recunoască vinovăția în dosarul „DGASPC Teleorman”, în care a fost condamnat, la finalul lunii mai a anului 2019, la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare. 

“De data asta chiar m-a surprins judecătorul pentru că a vrut să smulgă de la domnul Dragnea o declarație de genul: <>, asta în condițiile în care el a pledat nevinovat până la final. Practic, judecătorul asta a vrut să audă din gura domnului Dragnea: <>. Eu i-am explicat judecătorului că nu mai suntem la instanța de fond și nu poate fi judecat pentru faptă, aici fiind vorba despre eliberarea condiționată și îndeplinirea termenilor de eliberare condiționată”, a precizat Flavia Teodosiu.