Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În urmă cu 44 de ani, pe data de 4 martie 1977, la ora 21.22, un cutremur cu magnitudinea de 7,3 grade pe scara Richter lovea România. În timp ce oamenii se aflau în casele lor, pământul s-a cutremurat, doborând clădiri şi oraşe întregi. Mii de oameni au fost prinşi sub dărâmături, au fost ucişi sau răniţi. Aproape un minut a durat cutremurul (56 de secunde), suficient pentru a curma peste 1.500 de vieţi omeneşti. În Capitală s-au prăbușit peste 33 de clădiri și blocuri mari.
Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din ţară, la o adâncime de circa 100 de kilometri.
Personalitățile care și-au pierdut viața
În noaptea de 4 martie şi-au pierdut viaţa multe personalităţi ale vremii. Toma Caragiu, unul dintre cei mai mari actori ai scenei româneşti, regizorul Alexandru Bocăneţ, cântăreaţa de muzică uşoară Doina Badea, supranumită Edith Piaf a României, (împreună cu soţul ei şi cei doi copii), Anatol E. Baconsky, poet, teoretician literar, prozatorul Alexandru Ivasiuc, scriitorul Mihai Gafiţa, Corneliu M. Popescu.
Citește pe Antena3.ro
35.000 de locuinţe, distruse în 56 de secunde
Seismul a fost atât de puternic, încât orașul Zimnicea a fost distrus cu totul, rămânând în ruine, după ce 175 de case s-au prăbuşit, iar 523 au fost grav avariate, lăsând 4.000 de persoane fără adăpost şi sute de victime. Şi în Craiova au fost afectate grav peste 550 clădiri, printre care se numărau Muzeul de Artă, Muzeul Olteniei, Universitatea şi Biblioteca judeţeană. Primele estimări indicau un număr de 30 de morţi şi 300 de răniţi. Şi la Vaslui s-au înregistrat pierderi, umane şi materiale. La Ploieşti au fost distruse în jur de 200 de locuinţe, alte 2.000 fiind grav avariate; situaţia a fost gravă şi în judeţul Buzău, unde au fost afectate în jur de 1.900 de clădiri.
În schimb, judeţele din Transilvania şi Dobrogea au scăpat neatinse sau au înregistrat pagube mici.
În restul ţării, însă, bilanţul a fost negru: 1.570 morţi, 11.300 răniţi, 32.900 de locuinţe prăbuşite sau grav avariate, 35.000 de familii sinistrate, 763 de unităţi economice afectate. Pagubele s-au ridicat la 10 miliarde lei, echivalentul a 2 miliarde de dolari, cifră neconfirmată de autorităţile din acea vreme.
Peste 30.000 de pompieri şi militari au fost mobilizaţi, cel mai mare număr de salvatori care au acţionat simultan vreodată în România. Căutările au durat zile în şir, iar aproape la fiecare cinci minute, militarii mai scoteau câte un om de sub dărâmături.
Chiar dacă în primele ore de după cutremur reacția autorităților a fost slabă, un număr mare de români s-au mobilizat și au ajutat la îndepărtarea dărâmăturilor și la salvarea victimelor. În urma apelului prezidențial, s-au luat măsuri de sporire a producției de alimente pentru a asigura necesarul populației și s-a dispus restabilirea rețelelor utilitare - apă, gaz, telefonie, curent electric. Totodată, cetățenii din întreaga țară s-au solidarizat și au trimis ajutoare către zonele afectate de cutremur.
Și totuși, cel mai puternic cutremur de pe teritoriul țării noastre nu a fost cel din 1977. Cel mai mare cutremur care a avut loc în România a avut magnitudinea de 7,9. Seismul a avut loc la ora 12:55, în data de 26 octombrie 1802, la o adâncime de 150 de kilometri, în zona seismică Vrancea.
Zona Vrancea este caracterizată de o activitate seismică ridicată, cu o suprafaţă epicentrală de circa 30 x 70 de kilometri. Cutremurele apar la adâncimi cuprinse în general între 70 şi 200 de kilometri, fiind înregistrate şi cutremure la adâncimi mai mari şi respectiv mai mici, dar cu magnitudini reduse. Frecvenţa de apariţie a cutremurelor vrâncene a fost analizată de-a lungul timpului, iar pe parcursul a 600 de ani, se poate aprecia, cu extrapolare, că media de generare este de trei cutremure de magnitudine mai mare de 7,2 pe scara Richter per secol.
Prognozele arată că în cazul unui cutremur de peste 7 pe scara Richter, precum cel din 4 martie 1977, mii de bucureşteni şi-ar putea pierde viaţa. Aproape 40.000 de bucureşteni locuiesc în clădiri cu risc seismic şi sunt în pericol în cazul unui cutremur mai puternic, după cum arată o estimare a primăriei capitalei. După ce a făcut un recensământ al clădirilor, primăria a stabilit ca 343 sunt încadrate în clasa 1 de risc seismic. În acestea locuiesc aproape 90000 de persoane. În clasa a două sunt 280 de clădiri, iar în a treia, 620. În total, 40.000 de persoane care stau în cele peste 1200 de clădiri sunt în pericol.
Specialiștii spun că la un eventual cutremur, cele mai vulnerabile orașe sunt cele orientate pe axa nord-est, sud-est, care trece prin Vrancea. Aceste orașe sunt București, Focșani, Buzău, dar și Ploiești, Târgoviște, Craiova, Giurgiu, Zimnicea, Galați, Brăila, Iași, Vaslui, Bârlad. Multe clădiri vechi din aceste orașe se vor prăbuși la un cutremur de magnitudinea celui din 1977.
