Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Stabilirea datei la care are loc trecerea în noul an bisericesc își are rădăcinile în tradițiile evreilor. Aceștia, spre deosebire de alte popoare, își încep anul cu prima lună de toamnă, în calendarul lor luna septembrie fiind prima lună a anului. Data de 1 este consacrată odihnei și preaslăvirii lui Dumnezeu. Tot pe data de 1 septembrie se consideră că a început și creația lumii, potrivit Legii Vechi.
Începutul anului bisericesc a fost instituit de Sfinții Părinți la Sinodul I de la Niceea pe 1 septembrie, ziua în care Mântuitorul Iisus Hristos și-a început activitatea pe pământ, intrând în mijlocul adunării de evrei. În această zi se pomenește Sfântul Cuviosul Dionisie Exiguul, din Dobrogea, care a alcătuit cronologia creştină, numărând pentru întâia oară anii începând de la Hristos, potrivit Doxologia.ro.
În calendarul creștin-ortodox, această zi nu este marcată cu cruce roșie, drept pentru care nu sunt restricții din partea Bisericii privind treburile casnice. Totuși, în unele zone ale țării se spune că nu este bine să faci treabă, pentru că altfel casa ta va fi lovită de vreme foarte rea și fenomene precum trăsnete.
Ajutor pentru nevoiași
Indiferent când cade data de 1 septembrie, în această zi au loc slujbe bisericești, mai exact Liturghia divină, însă pot să fie organizate și cântări speciale. Credincioșii ortodocși merg la biserică, aprind o lumânare și dau de pomană. Românii țin cont de câteva lucruri, la începutul anului bisericesc. Credincioșii trebuie să își păstreze gândul curat și să-și ajute semenii aflați în nevoie. Nu este bine ca în această zi să asuprești pe cei săraci, pe cei nevoiași sau alte persoane care se confruntă cu dificultăți în viață. La sate, țăranii își fac treburile ținând cont de unele superstiții, transmise din generație în generație.
Citește pe Antena3.ro
Românii din zonele rurale spun că întregul an bisericesc va fi marcat de fenomenele care au loc pe data de 1 septembrie. În tradiția populară se spune că așa cum este vremea în această zi, așa va fi în tot anul. Dacă dimineața plouă, vom avea o primăvară ploioasă. Dacă în prima parte a zilei de 1 septembrie vremea este încărcată și apăsătoare, urmează o toamnă grea. Dacă tună, tradiţia spune că va fi o toamnă lungă. Dacă la amiază este vreme frumoasă, urmează o vreme bună tot anul. Dacă toată ziua va fi ploioasă sau soare, anul va fi ploios sau secetos. Majoritatea superstițiilor sunt legate de vreme, iar asta pentru că bătrânii de la sate țineau cont de aceste lucruri pentru a afla cum va fi vremea în următoarea perioadă.
Corelare între viaţa spirituală şi natură
„Este vorba de o tradiție veche, iudaică, pe care biserica creștină a moștenit-o. Biserica creștină a încercat să cuprindă anul bisericesc între cele două mari sărbători ale Maicii Preacurate, Nașterea Maicii Domnului - 8 septembrie și Adormirea Maicii Domnului - 15 august. De asemenea, tradiția aceasta veche spune că Dumnezeu ar fi creat lumea toamna, dar și că Mântuitorul ar fi început activitatea sa misionară tot toamna”, spune Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului. Acesta este completat de părintele Valentin Fotescu, doctor în teologie și preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti: „Anului Nou Bisericesc simbolizează o corelare dintre viaţa spirituală şi natura înconjurătoare: Sfârşitul Anului Bisericesc pe 31 august reprezintă perioada de coacere a roadelor pământului, iar de la 1 septembrie, Anul Nou Bisericesc începe cu adunarea roadelor”.
Totodată, pe 1 septembrie este prăznuirea Sfântului Simeon Stâlpnicul. El și-a petrecut cea mai mare parte a vieții rugându-se pe un stâlp de 18 metri, construit chiar de el, pe arșiță și ploii, hrănindu-se doar cu linte și apa. Se spune că acest sfânt ține pe umerii săi stâlpii pământului, stăpânește vânturile și cutremurele, dar și sporește rodul toamnei.
Anul bisericesc nu este identic cu anul liturgic. Cel din urmă își are începutul în ziua Sfintelor Paști. Anul liturgic se împarte în trei perioade: Perioada Triodului (perioada prepascală), Perioada Penticostarului (perioada pascală) și Perioada Octoihului (perioada postpascală).
