Banii europeni pentru pescuit mai intărzie

Pescarii romăni sunt sfătuiţi de autorităţi să apeleze la firme de consultanţă pentru a putea obţine banii europeni pe care guvernul li-i tot promite de doi ani şi jumătate. Fondul European de Pescuit ar trebui să aloce fondurile incepănd cu 1 septembrie, dacă pescarii romăni şi-ar fi depus proiectele.



După ce au creat un haos de nedescris in pescuit, braconajul fiind in floare, autorităţile din domeniu anunţă că au reuşit să aducă mult lăudatele fonduri europene. Astfel, Fondul European de Pescuit va fi accesibil incepănd cu luna septembrie 2007, prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, a anunţat preşedintele ANPA, Gheorghe Ştefan. Oficialul spune că agenţia aşteaptă ca organizaţiile de pescari sau chiar pescarii să depună aceste proiecte. Sub motivul că agenţia nu are dreptul de a oferi informaţii despre cum pot fi accesate fondurile, Ştefan le recomandă pescarilor să işi angajeze firme de consultanţe care să le facă proiectele respective. Şeful ANPA susţine chiar că, deşi şi un simplu pescar poate iniţia un astfel de demers, ideal ar fi ca "angajările" să fie făcute de organizaţii de pescari. Banii din Fondul European de Pescuit sunt destinaţi pentru creşterea nivelului de trai şi imbunătăţirea condiţiilor de lucru ale pescarilor. Aceasta ar presupune ca organizaţiile de pescari să facă proiecte ca să le uşureze munca. Pescarii pot să-şi cumpere bărci mai bune, motoare mai bune, plase şi echipamente de pescuit legale sau pot cere investiţii care să păstreze identitatea culturală şi religioasă a comunităţilor de pescari. Pensiunile, de exemplu, nu pot fi finanţate prin Fondul de Pescuit, insă un pescar poate primi bani pentru a-şi amenaja o baie, o cameră de cazare, dacă acţionează ulterior ca şi ghid de pescuit, susţine Gheorghe Ştefan. Potrivit acestuia, condiţia necesară şi suficientă pentru Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură este să se păstreze activitatea tradiţională in Deltă, adică pescuitul industrial. Asta deşi premierul a anunţat in iunie că va cere interzicerea pescuitului industrial in Deltă, din cauza braconajului excesiv.


PROCEDURĂ. Proiectele se depun la oricare din filialele ANPA din ţară. Reprezentanţii agenţiei preiau dosarele, le verifică şi le trimit la Bucureşti, unde se decide dacă proiectele respective sunt sau nu eligibile. După căteva luni, pescarul sau organizaţia de pescari este chemată la Bucureşti, pentru semnarea contractului. După aceea, poate incepe investiţia. Plata se face prin Agenţia de Plăţi a Ministerului Agriculturii. Nu există o sumă-limită pe care organizaţiile de pescari să o ceară. Şeful ANPA le recomandă pescarilor să plătească firmele de consultanţă abia după ce se obţine finanţarea din Fondul European de Pescuit. Gheorghe Ştefan, omul in mandatul căruia a explodat braconajul din Delta Dunării, spune că Rezervaţiei ii vor fi alocate 84 de milioane de euro, banii urmănd a veni "de la la Bruxelles". Asta deşi anul trecut vorbea despre 121 de milioane de euro, iar in urmă cu doi ani, despre 100 de milioane de euro.

Primar-braconier

Faptul că braconajul din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării a depăşit orice limite o demonstrează şi faptul că autorităţile locale din Deltă se ocupă cu aşa ceva. Cel mai recent exemplu este primarul localităţii Murighiol, Filip Ivanov. Bărbatul a fost prins de poliţiştii de frontieră in timp ce pescuia ilegal in Lacul Erenciuc cu zece setci monofilare. In barca primarului-braconier au fost găsite 57 de kilograme de peşte. Poliţiştii au confiscat setcile şi peştele, iar primarul este cercetat in conformitate cu Legea 192/2001. Ivanov le-a spus poliţiştilor că s-a dus cu barca, in toiul nopţii, să ia un vecin care se afla pe lac.