x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Boc face reclamă Codului muncii

Boc face reclamă Codului muncii

de Diana Scarlat    |    09 Mai 2011   •   18:42

Premierul Emil Boc s-a transformat în PR-ul noii legislaţii a muncii, comunicând periodic rezultatele campaniei lansate de Guvern împotriva muncii la negru.

împlinirea unei săptămâni de la aplicarea noului Cod al muncii a fost "sărbătorită" de ministrul interimar al Muncii, premierul Emil Boc, printr-o conferinţă de presă în care a demonstrat cu cifre care sunt beneficiile noii legislaţii îndelung contestate de partenerii sociali, dar asumate de Guvern.

Boc spune că principalul obiectiv al Executivului este încheierea cât mai multor contracte de muncă pentru români, astfel încât să se reducă numărul celor care primesc bani de la stat ca asistaţi social. "Cele 102.870 de persoane cărora li s-au încheiat contracte de muncă nu mai beneficiază de asistenţă socială. Aceasta este una dintre cele mai mari realizări ale aplicării noului Cod al muncii", a declarat premierul, adăugând că membrii Executivului s-au aşteptat la aceste rezultate şi "nu s-au înşelat".

Valoarea amenzilor acordate pentru muncă fără forme legale a fost în prima săptămână de la aplicarea noii legislaţii de aproape un milion de euro, respectiv 3,742 milioane lei, a mai declarat Emil Boc. "În doar o săptămână au fost efectuate 3.065 de controale pentru idenficarea muncii la negru şi au fost date amenzi de 3,742 milioane lei, circa un milion de euro, în urma acestor controale. În doar o săptămână au fost încheiate peste 102.000 de noi contracte de muncă, oameni care au salariu, asigurare la sănătate, şomaj sau pensie", a subliniat ministrul interimar al Muncii. Cele mai multe contracte de muncă au fost încheiate, conform lui Emil Boc, în construcţii, 22.000, în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea de autovehicule şi motociclete, 20.000 şi hoteluri, 7.000.

"Scopul nostru principal nu este să băgăm oamenii în puşcării, ci să eliminăm munca la negru", a mai spus Boc, precizând că vor continua controalele efectuate de echipe mixte, formate din reprezentanţi ITM, reprezentanţi ai Gărzii financiare, Poliţie şi Jandarmerie.

Emil Boc a adăugat la toate aceste laude la adresa noului Cod al muncii şi scăderea şomajului în ultimele luni, precizând că prin încheierea şi mai multor contracte de muncă va scădea în continuare rata şomajului. "La sfârşitul lunii aprilie erau înregistraţi 493.438 şomeri, rata fiind de 5,41%, mult mai mică decât anul trecut, aproximativ la nivelul lunii ianuarie 2007 şi în scădere", a mai precizat premierul. Boc a afirmat, însă, că nu e interesat dacă aceste contracte de muncă sunt încheiate pe perioadă determinată sau nedeterminată. Executivul nu ia în calcul nici salarizarea, mizând pe numărul contribuabililor la sistemul de sănătate şi Asistenţă socială, nu pe valoarea încasată la buget din salarii, în condiţiile în care cei mai mulţi angajaţi din România primesc salariul minim pe economie sub 150 de euro lunar.

De asemenea, din statisticile prezentate de ministrul interimar al Muncii nu reiese dacă numărul şomerilor a scăzut datorităcreşterii gradului de ocupare sau din cauza neînregistrării persoanelor fără l oc de muncă, al căror interes pentru oficiile forţelor de muncă se pierde odată cu pierderea dreptului la încasarea ajutorului de şomaj, sau a migraţiei forţei de muncă spre ţări unde le este asigurat un salariu minim de 500 de euro brut lunar, uneori beneficiind de cazare şi masă asigurate de angajatori.

Emil Boc a susţinut şi în conferinţa de presă de astăzi că principalul avantaj al noului Cod al muncii este creşterea numărului contractelor de muncă, deci a asigurării angajaţilor în caz de şomaj sau pensie, dar a omis detaliile referitoare la salarizarea mult sub nivelul european, în condiţiile în care preţurile din România sunt mai mari decât în alte ţări membre UE. De asemenea, premierul a omis să dea detalii referitoare la siguranţa locurilor de muncă ale românilor în condiţiile create de actuala legislaţie, mult mai permisivă pentru angajator, care nu-i dă posibilitatea angajatului să se apere în faţa abuzurilor.

×