Bursa instrumentelor de plată

Atractivitatea instrumentelor de plată ar putea creşte dacă va fi înfiinţată o piaţă secundară de tranzacţionare sub forma unei platforme OTC (over the counter), a declarat ieri viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu. "Rămâne să discutăm cum e mai atractiv, iar propunerile trebuie să vină din partea actorilor din piaţă, dacă va fi o reglementare legală sau o autoreglementare, un mecanism dezvoltat la nivelul băncilor", a spus Olteanu. Oficialul BNR a arătat că o bursă prin care să se asigure practic scontarea unor instrumente neajunse la termen ar creşte lichiditatea şi implicit atractivitatea lor.

Potrivit viceguvernatorului băncii centrale, instrumentele alternative de plată au o utilizare extrem de redusă din cauza lipsei de încredere atât între comercianţi, şi între comerciaţi şi bănci, cât şi în sistemul judiciar, care nu pedepseşte fraudele cu astfel de instrumente. "99% din dosarele penale care urmăresc infracţiuni cu cecuri se soldează cu neînceperea urmării penale, pe motiv de lipsă a pericolului social (...) Dacă nu este pericol social atunci să se modifice Codul Penal", a spus Olteanu. "În condiţiile unui asemenea deficit de lichiditate, m-aş fi aşteptat să văd o extindere a plăţilor prin instrumente alternative cum sunt cecurile, cambiile şi biletele la ordin, dar nu s-a întâmplat aşa ceva", a adăugat oficialul BNR.

Pe de altă parte, Olteanu recunoaşte că o parte din aceste instrumente sunt cu desuete şi neadecvate tehnic. "Azi, instrumentele de plată trebuie să treacă în lumea virtuală pentru a supravieţui (...) ele, până la urmă, sunt bani, sub anumite condiţii", a adăugat Olteanu.

Viceguvernatorul BNR a anunţat că va constitui un grup de lucru care să facă propuneri pentru modificarea legislaţiei, astfel încât să se refacă încrederea în aceste instrumente alternative de plată.

Olteanu a explicat că, prin abrogarea Codului Comercial, legile specifice cecului şi cambiei au rămas "orfane" şi nu se ştie exact care este autoritatea de reglementare, astfel că BNR îşi va asuma un rol de iniţiator al discuţiilor.
Şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a subliniat importanţa instrumentelor de plată şi a explicat preocuparea băncii centrale pentru supravegherea şi reglementarea domeniului.

"Poate o bancă centrală să spună: «ştiţi, sunt 15.000 de cazuri de bilete la ordin fraudate, dar nu ne interesează»? Nu poate, pentru că are impact. Acolo s-a creat masă monetară, şi dacă cineva intră într-un restaurant şi mănâncă, şi plăteşte cu un cec fals, atunci a făcut consum. Mai poţi să îl întorci cu capul în jos şi să neutralizezi? Câtuşi de puţin. Ştim cât durează procesele în România", a spus Isărescu.

Plăţile prin bilete la ordin, cecuri şi cambii refuzate de bănci au crescut în primul semestru cu peste 20% faţă de perioada similară a anului trecut, la 4,85 miliarde de lei, iar valoarea medie a unei solicitări respinse a urcat cu 57,5%, la 25.861 lei.

Valoarea medie a unui refuz la plată a atins un nivel maxim, de 31.856 lei, în luna mai.

Centrala incidentelor de plăţi (CIP) este o bază de date care gestionează informaţiile specifice incidentelor de plăţi aferente cambiilor, cecurilor şi biletelor la ordin, raportate de bănci şi de sucursalele din România ale băncilor.