Cartel ALFA: Împrumutul de la FMI nu-şi are rostul

Confederaţia Naţională Sindicală "Cartel ALFA" îşi menţine opinia fermă că nu este cazul unui împrumut de la FMI, susţinând însă "restructurări gândite şi nu pripite", arată un comunicat al confederaţiei sindicale "Cartel ALFA".

CNS "Cartel ALFA" aşteaptă intensificarea activităţii la legea unitară de salarizare a bugetarilor, a discuţiilor transparente legate de restructurarea unor sectoare, a reducerii numărului de autorităţi şi, în acelaşi timp, stoparea încercărilor de reducere artificială a cheltuielilor bugetare prin acţiuni cu caracter populist şi mai puţin de restructurare reală. "O politică de menţinere a salariilor corectate cu inflaţia este o politică adecvată momentului pe termen scurt. De asemenea, trebuie menţinuţi "stabilizatorii guvernamentali" de protecţie socială, iar dezvoltarea întreprinderilor încurajată direct", se arată în comunicatul confederaţiei sindicale.


De asemenea, confederaţia sindicală reaminteşte că numai prin dialog social şi transparenţa guvernului în raport cu partenerii sociali, patronate şi sindicate, se poate evita accentuarea efectelor crizei prin declanşarea unor acţiuni sociale, cum se întâmplă în alte ţări ale Uniunii Europene. "Punctul de început trebuie să fie dezbaterea publică a discuţiilor cu FMI", se mai arată în comunicatul CNS "Cartel ALFA".

Confederaţia sindicală menţionează poziţia profesorului Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie, referitoare la rolul extrem de nociv pe care Fondul Monetar Internaţional l-a avut şi îl are încă pentru ţările aflate în dificultate şi care au urmat condiţiile impuse de acesta. În discursul de săptămâna trecută de la Geneva al profesorului Joseph Stiglitz, prilejuit de primirea Premiului "Munca Decentă" al OIM pentru 2008, acesta a vorbit despre cauzele şi posibilele soluţii la criza mondială, evidenţiind totodată rolul extrem de nociv pe care Fondul Monetar Internaţional l-a avut şi îl are încă pentru ţările aflate în dificultate şi care au urmat condiţiile impuse de acesta. "Împrumuturile şi granturile nu pot fi însoţite de condiţionări restrictive care au făcut ca acestea să fie atât de contraproductive în trecut. Criza din Asia de est este un exemplu real în care programele FMI au înrăutăţit depresia. Am vazut un raport recent al programelor FMI în care se spune că FMI şi-a învăţat lecţiile şi nu impune condiţionările pe care le impunea în trecut. Însă dacă priveşti termenii şi condiţiile pe care le-a impus în foarte multe dintre acorduri, este o curbă de învăţare extrem de lentă", a declarat laureatul premiului Nobel.

Un alt factor care a condus şi menţine criza este acumularea în vederea menţinerii monedei naţionale, care nu conduce la dezvoltarea economică. "Este de preferat să se ajute întreprinderi, printr-o politică clară a proprietarului şi a decidentului", spune Stiglitz. Conform logicii "poluantul plăteşte", sistemul financiar bancar care a eşuat clar în prezent trebuie să plătească efectele crizei, nu să se transfere datoriile pe nota de plată a cetăţenilor.

Sistemul american este "o formă ciudată de capitalism în care socializăm pierderile şi privatizăm câştigurile", a declarat renumitul economist, criticând mecanismul propus de americani de finanţare al băncilor, deficitar prin lipsa de control şi lipsa transparenţei administrării. În acest sens sistemul englez este de preferat. De asemenea, în opinia profesorului Stglitz, îngheţarea salariilor nu este cea care reuşeste relansarea. "Ceea ce am încercat să accentuez în expunerea mea este faptul că reacţia la criză, aşa cum o susţin unii, prin slăbirea protecţiei locurilor de muncă şi prin micşoarea salariilor, nu este răspunsul corect. Nu va face altceva decât sa agraveze situaţia", a menţionat în discursul său laureatul premiului Nobel pentru economie, citat de Agerpres.