Cum s-a făcut preş CSM

CSM – Garantul independenţei Justiţiei – s-a înmuiat ca o lumânare de seu la ordinele venite de la Cotroceni. Preşedinta Hăineală Schmidt Andreea Oana l-a trimis la plimbare pe premierul Ponta, atunci când a venit încărcat cu mapa de propuneri pentru conducerile Parchetelor. Mai mult, i-au adresat o scrisoare băţoasă, prin care îl anunţa că se intră pe “procedura lungă” de analiză a candidaturilor. Tonul este distant, conţinutul epistolei către ministrul interimar al Justiţiei explica şcolăreşte cum e legea şi cine stabileşte calendarul lejer de lucru al Secţiei de procurori a CSM. Vedeam un organism consultativ care se băga în seamă şi-şi etala toate drepturile. Scrisoarea îi dădea peste nas primului- ministru şi în ceea ce priveşte controversele legate de detaşarea lui Morar Daniel.

Iată cum stăteau lururile în 3 aprilie:
În vederea avizării, în conformitate cu dispoziţiile art. 21 ind. 1 din Hotărârea nr. 193/09.03.2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificările şi completă rile ulterioare, propunerile ministrului Justiţiei se depun la Consiliul Superior al Magistraturii împreună cu declaraţiile prevăzute de art. 55 alin. (3) raportat la art. 48 alin.(11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conduere pentru care se emite avizul, un curriculum vitae al candidatului, 10 lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea şi orice alte înscrisuri considerate relevante.

Articolul 3 al aceluiaşi act normative prevede: “Direcţia resurse umane şi organizare întocmeşte, în termen de cel mult 30 de zile de la depunerea propunerii ministrului Justiţiei, un referat în care consemnează:
a. evoluţia carierei profesionale a candidatului, cu evidenţierea calificativului la ultima evaluare şi a menţiunii privind sancţiunile disciplinare aplicate în ultimii 3 ani;

b. îndeplinirea condiţiilor de vechime stabilite de lege pentru funcţia în care urmează a se dispune numirea;

c. depunerea declaraţiilor prevăzute de art. 55 alin. (3). raportat la art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/ 2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a rezultatului verificării efectuate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, dacă acesta s-ar primi în termenul prevăzut de lege”.

Totodată, art. 59 alin. (7) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea nr. 326/24.08.2005, stabileşte faptul că Secţia pentru procurori analizează lucrările necesare emiterii avizului pentru numirea persoanelor propuse de ministrul Justiţiei în termen de 30 de zile de la întocmirea lor.
Faţă de dispoziţiile normative anterior menţionate, pentru asigurarea transparenţei şi obiectivităţii procedurii de avizare a numirii în funcţiile de conducere anterior menţionate, având în vedere importanţ a acestor funcţii pentru funcţionarea sistemului judiciar, pentru apărarea ordinii de drept, a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, pentru apărarea intereselor generale ale societăţii şi în considerarea recomandărilor constante ale Comisiei Europene, Secţia pentru procurori, în şedinţa din data de 3 aprilie 2013, a hotărât stabilirea următorului calendar pentru avizarea propunerilor pe care le-aţi formulat:
■ 03.04.2013-30.04.2013 – solicitarea documentelor ce trebuie să însoţească candidaturile şi termen pentru procesarea tuturor documentelor cerute de lege şi regulament;

■ 30.04.2013-21.05.2013 – punerea în dezbatere publică a proiectelor de management şi efectuarea verificărilor asupra candidaturilor;

■ 21.05.2013-28.05.2013 – analiza rezultatelor demersului anterior;

■  28, 29, 30, 05. 2013 – intervievarea candidaţilor;

■ 03.06.2013 transmiterea avizelor către Ministerul Justiţiei.

Aşadar, ordinea de drept, transparenţ a, apărarea statului de drept, interse generale, UE – toate se rostogolesc ca la carte prin scrisoarea arţăgoasă a preşedintelui CSM, care încheie cu formula “cu aleasă consideraţie”, deşi te aşteptai la un final cu înjurături sau să pună consideraţie în ghilimele.

Scrisorica impertienentă a văzut-o evident şi Băsescu Traian, aflat în plină cimentare a coabitării cu Ponta Victor.
Întâlnirea lor şi perdaful pe care preşedintele României l-a tras celui mai procuror dintre procurori, Morar Daniel, au răsturnat total optica CSM. L-au primit în 10 aprilie cu braţele deschise pe ministrul interimar al Justiţiei la şedinţa Secţiei de procurori care nu avea prevăzută în ordinea de zi un punct despre calendarul avizării noilor şefi ai Parchetelor.

Brusc, calendarul inţial a fost dat pe “repede înainte”. Comunicatul menţionează unanimitatea de voturi a deciziei luate pe nepusă masă:
În şedinţa de astăzi, 10.04.2013, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât, cu unanimitate de voturi, modificarea calendarului de desfăşurare a activităţilor prevăzute în procedura de avizare a propunerilor ministrului Justiţiei pentru funcţiile de conducere la PÎCCJ, DNA şi DIICOT, după cum urmează:
■ 10.04.2013-30.04.2013 – punerea în dezbatere publică a proiectelor de management şi efectuarea verificărilor asupra candidaturilor;

■ 07.05.2013 – analiza rezultatelor demersului anterior;

■ 08.05.2013 – intervievarea candidaţilor pentru funcţiile de procurer-general, prim-adjunct al procurorului general şi adjunct al procurorului general din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie;

■ 09.05.2013 – intervievarea candidaţilor pentru funcţiile de procuror-şef al DNA, procuror-şef şi adjunct al procurorului-şef din cadrul DIICOT;

■ 10.05.2013 – transmiterea avizelor către Ministerul Justiţiei. Decizia Secţiei pentru procurori a fost luată în considerarea faptului că documentaţia ce trebuie să însoţească propunerile formulate de ministrul Justiţiei a fost transmisă anterior datei de 30.04.2013.
De asemenea, Secţia pentru procurori a avut în vedere exigenţele exprimate constant de Comisia Europeană privind asigurarea condiţiilor de transparenţă şi dezbatere publică a  proiectelor de management depuse de candidaţi într-un interval de timp suficient. În acest sens, Secţia de a apreciat că – pentru identitate de tratament – perioada aferentă acestei etape să fie identică cu cea din procedura anterioară.

Nu mai rămăsese nimic din “consideraţie”. Doar trimiterea la exigenţele Uniunii Europene mai aminteau de “marile idealuri” întinate într-o săptămână de chelfăneală luată de pupilele băsiste din CSM chiar de la “tătucul” lor. Morar era deja cu bagajele strânse, îşi dăduse demisia, Kovesi – nevăzută în toată povestea – era periată de Băsescu şi de prietenii lui Ponta, gata să fie expusă în vitrina DNA.

Soldaţii japonezi din DNA
Procurorii DNA continuă însă răzmeriţa. Stimulaţi de împotrivirea Monicăi Macovei faţă de numirea Codruţei K. la DNA, 97 de procurori din cei 124 ai instituţiei se bat în comunicate cu ministrul interimar Ponta şi preşedintele lor Băsescu. Ei “susţin ferm poziţia CSM”.
“Respectarea principială a transparenţei procedurii, precum şi a unor standarde de criterii şi exigenţe în privinţa selecţiei şi numirii în funcţiile de conducere la Direcţia Naţională Anticorupţie a unor pesoane cu experienţă şi rezultate în lupta anticoruupţie este în deplină concordanţă cu cerinţele Comisiei Europene.

De asemenea, având în vedere principiile de bază ale funcţionării statului de drept, separaţia şi echilibrul puterilor în stat, orice altă modalitate de numire a procurorilor-şefi, fără respectarea criteriilor de transparenţă, exigenţă şi experienţă profesională, aduce atingere funcţionării justiţiei.

Evenimentele recente acreditează ideea selecţiei procurorilor în funcţii de conducere pe alte criterii decât cele ale performanţei profesionale”
În capul listei – mâna dreaptă a lui Morar, veşnicul Ţuleş Doru Florin şi adjunctul lui, Noriţa Petru. De la vehementul comunicat din 3 aprilie postat pe prima pagină a DNA, printre arestări şi condamnări, între timp textul a ieşit din aria vizuală şi a intrat la arhivă.

Ca răzmeriţa să fie deviată spre legalitate, aflăm că membrii mişcării “Occupy DNA” se vor organiza profesional. Modelul “mişcării populare” iată face prozeliţi. Un grup de iniţiativă pentru o Justiţie independentă a luat fiinţă, dar componenţa este încă anonimizată. Cine sunt organizatorii: ghici ciupercă ce-i? Grupul celor 97 care ia distanţă şi de CSM, catalogat ca instituţie decorativă. Mâna lui Macovei este lungă, şi susţinătorii lui Morar cred că pot ajuta astfel la echilibrarea grupurilor de interese politice suite în spinarea Zeiţei Dreptăţii.

Mark Grey varsă laptele
Mark Grey, purtătorul de cuvânt ataşat comisarului european pentru Justiţie, Viviane Reding, a intrat şi el în morişca ameţitoare a numirilor de procurori de la Bucureşti. În urmă cu o săptămână, demisia lui Morar l-a lăsat fără comentarii. Acum s-a văzut obligat să zică totuşi ceva, să comenteze marile manevre cu Justiţia, tot mai independentă a ţărişoarei loviturilor de stat.

El a pornit plesnind din bici: “procedura nu a fost respectată”, dar a întors proverbul românesc: a avut biciul şi a ieşit un rahat (din procedură, adică). Aşa că a înghiţit găluşca mirositoare şi a dat-o pe importanţa CSM care analizează candidaturile. Să nu mai dezgropăm morţii – a devenit la englez – să nu plângem după laptele vărsat. Nu spune însă cine a dat cu copita în găleata plină cu lapte: Băsescu, Ponta, râul, ramul... Subiectul pare închis, şi numirea Codruţei Kovesi adjudecată.

Cazanciuc, ministrul Justiţiei Robert Cazanciuc a fost desemnat deja de Victor Ponta să ocupe postul Monei Pivniceru. Cazanciuc a trecut prin numeroase demnităţi publice în interiorul instituţiilor statului şi este acum secretar general la Externe, detaşat din  Ministerul Public. Se îngroapă astfel şi sămânţa de scandal pe care o anunţaseră “surse bine informate” prin desemnarea lui Horia Georgescu de la ANI. Dacă la valul Kovesi coaliţia USL a rezistat, Georgescu – supranumit integritate – mică – precis o rupea.
Nu-i târziu, încercaţi şi cu cianură, domnule Ponta, vorba stalinistului