De ce nu donează românii pentru cultură

Membrii Guvernului Cioloș au încercat să aplice în România, pentru recuperarea sculpturii Cumințenia Pământului, o metodă de strângere de fonduri care nu ne este specifică. Sociologii au intuit de la început că nu se vor strânge banii, pentru că românii nu sunt obișnuiți să doneze bani pentru cultură. Singura excepție a fost strângerea de fonduri pentru Ateneul Român, la sfârșitul secolului XIX.

Guvernul a lansat, în luna aprilie, campania de donaţie publică pentru recuperarea sculpturii lui Constantin Brâncuşi, Cuminţenia Pământului. De la început s-a anunțat că se vor aloca, de la bugetul statului, cinci milioane de euro pentru reintrarea sculpturii în patrimoniul nostru naţional, iar românii ar trebui să doneze alte şase milioane de euro, dacă îşi doresc acest lucru. Pornind de la celebrul slogan folosit la sfârşitul secolului al XIX-lea, „Daţi un leu pentru Ateneu!”, Guvernul a chemat românii la o acțiune de solidaritate pentru strângerea de fonduri, însă nu s-au strâns nici 200.000 de euro, în primele patru luni de campanie. Specialiștii susțin că nu ar fi trebuit să se facă o astfel de campanie, chiar dacă s-a considerat că este un experiment social care ar avea succes, în contextul integrării românilor în UE, nu doar din punct de vedere geografic, ci și cultural.

Ce spun sociologii

Faptele vorbesc, în cazul disponibilității românilor de a face donații. Milioane de euro se duc anual din buzunarele românilor către biserică, fie la slujbe, fie la moaște, fie în pelerinaje sau pentru construcția de biserici. Sociologii nu au fost nici măcar întrebați dacă o astfel de campanie se poate aplica în țara noastră, astfel încât să poată avea și efectele scontate. „În România nu s-a făcut niciodată un studiu care să arate disponibilitatea românilor pentru a face astfel de donații, pentru că nu a existat finanțare pentru aceste studii. Dar este firesc să ai un astfel de rezultat, când ai un popor cu încredere foarte mare în biserică și care nu înțelege foarte bine ce este cultura. Este normal ca banii să fie donați cu precădere pentru biserică, mai ales pentru că nici măcar nu putem vorbi despre un act chiar atât de benevol în cazul acestor donații către biserică. Respectul românilor pentru cultură nu este atât de mare precum în alte țări, cum ar fi Rusia. Pe de altă parte, dacă politicienii fură pe rupte, pe bună dreptate românii se întreabă de ce ar trebui să plătească ei pentru răscumpărarea unei statui și consideră că ar trebui să se ocupe statul român de o eventuală răscumpărare”, explică sociologul Alfred Bulai.

Mult, chiar și pentru BOR

Dar nici măcar pentru biserică nu s-au strâns șase milioane de euro în nouă luni, așa cum s-a sperat să se întâmple pentru cumpărarea Cumințeniei Pământului. Patriarhia a anunțat că românii au donat circa 12 milioane de euro în circa cinci ani pentru Catedrală, iar un calcul simplu arată că, dacă donațiile pentru răscumpărarea statuii s-ar fi făcut în același ritm, ar fi fost nevoie de doi ani și jumătate pentru a strânge suma de șase milioane de euro. Dar nici nu se poate pune problema de o disponibilitate egală cu cea din cazul bisericii.

Rezultatul experimentului social

În cadrul campaniei pentru strângerea fondurilor de răscumpărare a statuii lui Brâncuși, s-a recurs chiar la sloganuri precum „Daţi o bere pentru opera lui Brâncuşi!”, pe modelul donațiilor pentru construirea Ateneului Român, însă nu s-au putut strânge șase milioane de euro de la şase milioane de români care ar fi putut dona măcar câte o bere pentru cultură. Televiziunea Publică va organiza un teledon și mai multe emisiuni speciale pentru a sprijini achiziţionarea sculpturii „Cuminţenia Pământului”, firmele de publicitate și actorii au participat benevol la campanie, însă experimentul social a arătat că românii nu sunt dispuși să dea bani pentru cultură.

Când ai o încredere matusalemică în biserică și derizorie în cultură, este clar că nu poți aplica un astfel de experiment. Campania a fost greșită, pentru că în România nu se poate aduce acest model copiat din occident unde există tradiția mecenatului.

Alfred Bulai, sociolog

Sociologii spun că în cazul unor catastrofe sau suferințe ale semenilor, donațiile românilor se pot explica prin tendința de întrajutorare, în spiritul luptei pentru supraviețuire. Românii își ajută semenii aflați la nevoie, dar și aici, mai puțin prin donații de bani și mai mult cu alte feluri de sprijin

Românii știu că statul s-a ocupat de tot ce înseamnă cultură, iar Ateneul Român a fost doar o excepție. Sociologii arată că noi nu avem un astfel de model cultural al donațiilor pentru cultură.