Descoperiri senzaţionale în situl arheologic de la Schela Cladovei

Specialişti în istorie de la Universitatea Edinburgh şi de la Institutul de Arheologie 'Vasile Pârvan' din Bucureşti au descoperit, în situl arheologic de la Schela Cladovei, judeţul Mehedinţi, urme umane din perioada mezoliticului timpuriu.

Coordonatoarea echipei de arheologi, prof. univ. Adina Boroneanţ, a declarat, pentru Agerpres, că inventarul arheologic scos la iveală indică începutul vieţii sedentare a omului, al trecerii acestuia de la stadiul de culegător, pescar şi vânător la o civilizaţie primitivă, datând din anul 7100 î.Ch. şi mergând până în anul 5500.

'Pentru prima oară pentru perioada specifică neoliticului din România am dat peste vestigii unicat. Este vorba de ruinele unui atelier de produs mărgele din malachit. Am depistat piese de acest tip în stare brută şi prelucrate. Şi ce este mai interesat - am găsit şi uneltele din silex utilizate la fabricarea acestor podoabe', a precizat Boroneanţ.

În campania de săpături din acest an, care se va încheia în prima decadă a lunii august, au mai fost scoase la lumină vase de ceramică arsă, vase cuptor, vârfuri de săgeţi şi mai multe fragmente dintr-un altar de cult.

'În urma studierii acestor urme putem trage concluzia că situl de la Schela Cladovei ocupă 4000 de ani de istorie. Luând în consideraţie faptul că, totuşi, există o pauză de 300 de ani în ceea ce priveşte existenţa omului pe malurile Dunării, putem susţine că oamenii s-au retras mai în interiorul teritoriului unde erau protejaţi împotriva inundaţiilor. Deci, undeva, în apropiere, există o aşezare încă nedescoperită', a afirmat Boroneanţ.

Primele săpături pe şantierul arheologic de la Schela Cladovei au fost efectuate de cunoscutul profesor Vasile Boroneanţ începând cu anul 1960. Au fost descoperite, de-a lungul timpului, peste 65 de morminte datând din perioada 7300 - 6300 î.Ch. O descoperire senzaţională a fost cea a unui Homo Sapiens în vârstă de 8000 de ani.

Potrivit sursei citate, vestigiile arheologice de aici sunt o adevărată comoară pentru patrimoniul istoric naţional şi pentru cel internaţional. Datarea cu carbon radioactiv a uneia dintre cele mai vechi aşezări de pe continentul european, confirmă vârsta de circa 8750 de ani. Apariţia ei a fost favorizată de climatul sud-mediteranean instalat după perioada glaciară în Defileul Dunării.

'Dezvoltarea vieţii în această zonă numită, în literatura de specialitate, clisureană pentru paleoliticul superior şi Cultura Schela Cladovei - Lepenski Vir pentru epipaleolitic, a fost influenţată de existenţa elementelor de floră şi faună care au permis comunităţilor omeneşti să se perpetueze şi dezvolte', a arătat prof. Adina Boroneanţ.

Situl arheologic Schela Cladovei a intrat în atenţia întregii lumi ştiinţifice odată cu lucrările la Hidrocentrala Porţile de Fier I. Descoperirile făcute aici au căpătat o recunoaştere internaţională, figurând în tratatele preistorice şi în cursurile universitare din întreaga lume. Campaniile de cercetare care au dus la identificarea unei civilizaţii încă necunoscută, comparabilă cu cele ale lumii preistorice din Valea Nilului, a Tibrului şi Eufratului, sunt susţinute printr-un proiect român-englez, graţie profesorului de la Universitatea Edinburgh, Clive Bonsall. Acesta a spus că 'această parte a României este foarte importantă pentru înţelegerea tranziţiei cruciale de la formarea de grupuri şi vânătoare la agricultură, lucruri care se întâmplau acum 8000 de ani'. (V.A.)