Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Procurorul anticorupţie Ioan Irimie, propus de ministrul Justiţiei pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a acordat, în exclusivitate, un interviu pentru jurnalul.ro, în care explică, pe larg, care sunt proiectele sale în cazul în care va fi numit de către preşedintele Traian Băsescu. Ioan Irimie vorbeşte şi despre legătura dintre justiţie şi politic, despre justiţia televizată, dar şi despre cârtiţele din instituţii.
- Care este prima măsură pe care intenţionaţi să o luaţi în cazul în care veţi fi numit procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie?
- Prima măsură nu are niciodată spectaculozitatea la care se asteptă un jurnalist. Este o intrebare celebra, inventată de un mare scriitor, care cauta să exprime personalitatea oamenilor prin gesturi tipice, spectaculoase. Un procuror onest, chiar dacă are o experienţă de 34 de ani, nu are voie să caute spectaculosul si nici senzationalul. Trebuie să fie un om exact, încăpăţânat, harnic şi surd la cantecele de sirenă ale mass-mediei sau politicului. Functia la care candidez este una care presupune un profesionist cu experienţă, dublat de un manager atent şi creativ. Uneori actul de justitie este incurcat destul de mult de mediatizarea excesivă, în alte situaţii procurorii sunt ajutaţi de media prin presiunea publica care o fac asupra politicului atunci cand acesta nu realizează consensul pentru a accepta independenta justiţiei, mai ales când se intra in coliziune directa cu imunitatea unor parlamentari sau ministri. Una peste alta, nu sunt adeptul telejustitiei, dar sunt adeptul unei transparenţe veritabile, cinstite. Nu vreau o primă masura spectaculoasă, dar vă asigur că dacă voi fi numit în această funcţie voi fi coerent cu proiectul şi credintele mele pe tot parcursul mandatului. Nu va fi o prima masura de imagine, ci un singur proiect si o echipă care va cauta să realizeze un proiect gandit ca parte de constructie a unei Românii moderne si europene.
- Care sunt principalele puncte slabe ale DNA în acest moment?
- Sunt puncte slabe ale societăţii şi sistemului juridic în general. Cred chiar că bilantul este unul pozitiv pentru colectivul de specialişti de la DNA si când spun asta mă refer la un colectiv închegat de specialişti buni unde experienţa se îmbină destul de bine cu entuziasmul. Există o strategie bună (cum nu avem pentru multe domenii sociale) si metodologii unitare. Există un etos moral destul de puternic care devine o energie şi o resursă suplimentară pentru organizaţie. Sigur că mai trebuie făcute multe lucruri si aici mă refer la nevoia de a atinge câteva ţinte importante, cât se poate de repede, dar mai ales ţinta reducerii numărului de hotărâri definitive de achitare. Am scris şi în proiect, depus pentru candidatura, că exista o serie de riscuri care pot fi depăşite, dar este nevoie să anihilăm rapid punctele slabe. Ineficienţa statistică a procurorilor nu vine din lipsa de pregatire sau din lipsa de voinţă, ci din încărcarea inumană de cauze. Nu putem face nimic aici fără ajutorul unor decizii politice pana la urmă, pentru că este vorba de schemele de personal si de resurse financiare. Sunt si puncte slabe pe care le putem elimina prin organizare mai eficientă a cauzelor penale sau prin folosirea oamenilor acolo unde dau maximum de randament, adică printr-un management al resurselor umane modern si co-participativ. Dar sunt si puncte care nu ţin de efortul propriu al procurorilor si aici mă refer la o tendinţă periculoasă: contestarea temeiului juridic al functionarii DNA sau refuzul unor institutii importante de a colabora cu noi în cazuri mai mult decât evidente de corupţie ale înalţilor demnitari. Stiu că trebuie să comunicăm mai mult, cred că trebuie să ne legitimăm în fiecare moment deciziile, trăim într-o societate unde comunicarea este putere, că mentalităţile nu se schimbă uşor. Procurorul, dar nu doar el, toate institutiile sistemului juridic, trebuie să aibă departamente de comunicare, să comunice şi să arate că incălcarea legilor produce anomie socială şi neincredere, naste retele organizate de coruptie si criminalitate de toate felurile ce afectează adanc intreaga societate, inclusiv sentimentul de siguranta al cetăteanului.
- Pe o scară de la 1 la 10, ce notă aţi da activităţii de până acum a DNA?
- Nu dau note şi nici nu-mi place să vad că multa lume dă note fără să fie în cunoştinţă de cauză. DNA are un cenzor competent şi neutru, Comisia Europeană. Suntem bucuroşi cand este apreciată activitatea noastră, ne uitam cu atentie la critici. Dar visul nostru si proiectul institutiei noastre trebuie sa vizeze aprecierea DNA de catre populatie, adică de beneficiarii adevarati ai activităţii noastre. DNA este o parte importanta a statului şi a ordinii sociale. Pentru ca o societate să fie normala, ordinea sociala si ordinea publică trebuie să fie consimţite, integrate in sistemul de credinte si comportamente. Procurorii nu sunt dusmani ai poporului, cum vor câteodată unii să acrediteze, ci sunt doar adversarii infractorilor şi a celor care nu respectă legile statului, indiferent de statutul lor.
- Credeţi că DNA sau unii procurori anticorupţie au făcut dosare politice, au lucrat la comandă politică?
- Nu cred că putem vorbi de asemenea cazuri. Dacă sunt, atunci sunt excepţii generate de slăbiciuni individuale, de oameni slabi. Nu suntem subordonati politic sau executiv si acest statut te apără de orice ingerinţă. Sigur, aceasta autonomie trebuie dublată de o mare responsabilitate individuală, dar si de grup. Un lucru este clar şi o spun fără să ma feresc: conducerea si, mai ales, omul din varf trebuie să protejeze cu străsnicie acest statut. Conducerea DNA a făcut asta şi oricine va veni după echipa care si-a incheiat mandatul are aceasta primă misiune. E adevărat că pentru un demnitar care a avut probleme cu DNA este cel mai la îndemână să se disculpe acuzand de politizare. Institutia nostră se apără mai greu in fata acestui stereotip larg raspândit. De regulă, considerăm că faptele vorbesc de la sine, dar nu este chiar aşa. Cei care acuza o fac la ore de maximă audienta, iar noi suntem obligati sa raspundem prin comunicate seci.
- În perioada în care aţi lucrat ca procuror anticorupţie, s-au făcut asupra dvs. presiuni politice în vreun dosar?
- Dacă aş fi acceptat vreodată presiuni politice nu as mai fi avut curajul să-mi depun proiectul de candidatură. Sunt un om care nu are nici o problemă de acest gen, pentru că nu are nici un prieten din politică. Mi-am cultivat aceasta distanţă sistematic şi cu perseverenţă ştiind de la început care sunt capcanele. Am avut un maestru de la care am învatat si care m-a învaţat să păstrez această distanţă încă de pe vremea regimului Ceauşescu. Si atunci se putea face asta, cu anumite limite, dar era o chestiune de profesionalism şi de morală individuală. Unii căutau mereu o umbrelă, o acoperire, dar erau oameni slabi. Acum procurorii nu mai au de ce să se plângă, au un statut care le permite să-şi facă profesia cu decenţă şi profesionalism. Când un procuror nu acceptă presiunile politice, atunci ele încetează, dacă este hotărât şi bun meseriaş. Cei care se plâng tot timpul de presiuni politice sunt şi ei vinovati într-o anumită măsură. Eu nu cred că trebuie să ne facem reclamă prin faptul că ne plangem de un regim politic după ce a fost schimbat. Trebuia să fii ferm atunci, să denunti sau să raportezi superiorilor orice ingerinţă politică. Dar in acel moment, nu după ce ai facut-o sau te-ai bucurat de privilegii sau dividende politice. Eu nu mă plâng de politicieni, nu cred ca toti politicienii sunt pusi pe coruptie şi presiuni politice, dacă esti ferm nimeni nu te poate obliga să faci concesii profesiei si echidistanţei. Nu am obsesii antipolitice si stiu că răul nu trebuie căutat doar într-o singură parte.
- Cât de transparent şi echidistant va fi DNA în relaţia cu presa în cazul în care veţi fi numit procuror şef al DNA? Va dispărea practica difuzării de informaţii şi stenograme pe surse, doar către anumite instituţii de presă?
- Sunt adeptul transparenţei legale si coordonate, dar nu a haosului comunicaţional. Nu cred că este normal ca să facem găşti de presă si nici discriminare între jurnalişti. Sigur, practica jurnalistică a ”surselor” din instituţii nu se poate elimina printr-un ordin. Dar poate fi eliminată printr-o transparenta crescută şi printr-o comunicare online zilnică prin canalele oficiale ale instituţiei. Cine nu întelege astăzi potentialul new-media si mediul electronic în general, nu înţelege lumea in care trăieşte. Cârtiţele din instituţii si monopolul informatiei sau tranzactionarea unui tip de imunitate pentru sefii unor institutii prin oferirea de ponturi sau informatii despre colegi, sunt fenomene care vor dispărea. Cat voi putea, dacă voi fi numit, nu voi tolera competitia internă realizată cu ajutorul unor actori externi care defăimează departamente sau colegii. In rest, cred că este normal să comunicăm cu opinia publică, dar nu cred că este normal ca să plutească prin spaţiul public file din dosare care nu au fost finalizate si care obstructioneaza urmărirea penală sau actul de justitie. Cred că orice instituţie publică trebuie sa comunice corect si complet, dar nu cred că trebuie să ne concentrăm pe comunicare, nu acesta este scopul functional al institutiei DNA. Consider că noi avem de luptat cu fenomenul corupţiei şi asta trebuie sa ne ocupe tot timpul, cum spune un comentator de televiziune in fiecare seară.
- Vă rog să enumeraţi/sintetizaţi principalele obiective pe care vi le propuneţi în cazul în care veţi fi numit procuror şef al DNA?
- Nu vreau să repet proiectul cu care am candidat la această functie, este public pe site-ul Ministerului Justiţiei. El nu este un document conjunctural, este acolo viziunea mea de trei decenii si jumatate de experienţă. Sunt acolo si visele mele profesionale şi angajamentul meu pentru această societate care m-a format şi mi-a dat o mare responsabilitate din momentul în care am iesit din facultate. In cateva cuvinte, vreau să eliminăm riscurile şi să folosim la maximum oportunităţile pe care le avem. Ma gandesc la un program de accelerare a procedurilor în cazurile de mare coruptie, dar un proiect transparent si constant, regulat, nu realizat în campanii in functie de MCV sau alte evaluării interne sau externe. As vrea, dacă voi fi numit, să imbunătăţim viteza şi calitatea investigării fraudelor cu fonduri comunitare deoarece acest fenomen afectează economia si societatea, dar si imaginea externă a României, lucru de neacceptat. Sunt convins că este nevoie de o mai bună cooperare inter-instituţională pentru a monitoriza mai bine fluxul de sesizări privind fraudele din aparatul administratiei locale şi centrale. Un viitor sef al DNA are si datoria de întări sistemul de detectare si de a preveni actele de coruptie din sistemul juridic, dar si crearea unei tinere generatii de procurori care trebuie sa completeze golurile de resurse umane actuale din sistemul nostru. Trebuie sa intarim independenta procurorilor, dar mai trebuie lucrat şi la specializarea continuă si la capacitatea de adaptare la noi provocări. Trebuie să revedem unele strategii impreună cu toate institutiile din sistemul de apărare, cu Guvernul, SRI si Ministerul Administratiei şi Internelor si altele. Nu cred că ne putem izola, vom fi cu atat mai eficienti cu cat vom lucra in echipă sau vom face o concurenta pozitiva. Cred ca in lupta impotriva coruptiei este ca la pescuit, trebuie o plasa cat mai extinsă şi, mai ales, trebuie micsorate cat mai mult ochiurile din plasa. Simplu la prima vedere, greu de realizat însă este nevoie de deschidere, comunicare si solidaritate cu toti cei care participa la sistemul de aparare si siguranta a cetătenilor si organizarii colective, adica a statului român.
- V-ati gândit la o echipă de colaboratori? Ma refer la adjuncti, la sefii de sectie? Si daca da, despre cine este vorba?
- Este prematur sa vorbim despre asta. Am o mare experienta de lucru în colective şi cunosc bine sistemul şi oamenii lui. Stiu că oamenii sunt cei mai importanti si că nimic nu se poate face de unul singur. Seful unei instituţii trebuie să reprezinte o tendinţă de modernizare si oamenii din echipa lui se autoselectioneaza intr-o anumita masură. Spun doar că nu sunt autist şi sunt sigur că un sef are nevoie de oameni competenti, curajoşi şi cu spirit critic. Singura modalitate de a scăpa de paranoia puterii este să cauti mereu diversitatea punctelor de vedere. Proiectul meu managerial a cautat ca gasească un just echilibru între munca de specialist şi nevoia de a incarna şi un tip de management performant şi modern, bazat pe consimtamant şi motivarea oamenilor, dar mai ales pe acordarea unui spatiu important de independenta a deciziei pentru fiecare procuror, pentru fiecare echipă. Bineninteles, asta inseamna si o marire a responsabilitatii si autoevaluarea sau controlul extern periodic. Sunt sigur ca doar asa se poate face performanta, iar DNA reprezinta o instituţiei unde reforma a creat deja conditiile unui nou val de innoire.
- Credeţi că veţi primi aviz favorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii?
- Nu pot aprecia, dar am încredere în această instituţie, pe nedrept pusă sub presiune mediatică. Sunt sigur de un singur lucru: in CSM sunt profesionisti veritabili care vor modernizarea sistemului juridic. Dacă nu as primi avizul, nu cred ca s-ar intampla din cauza mea sau a proiectului meu. Ar putea fi un efect al conjuncturii, dar repet, am incredere ca voi fi evaluat exact, cu bună credinţă şi profesionalism. Indiferent de decizia CSM, într-un fel sunt satisfacut deja că am primit un feed-back pozitiv din intreg sistemul. Colegii mei, procurorii, dar şi judecatori, politisti sau chiar avocaţi, mi-au trimis zeci de mailuri si telefoane, provocandu-ma la discutii şi apreciind intenţiile mele. Este o validare a unui proiect care nu te poate lăsa indiferent.
- Aveţi emoţii în privinţa numirii în funcţie? Ar avea preşedintele Traian Băsescu vreun motiv pentru care să refuze numirea dvs?
- Presedintele Romaniei este cea mai înaltă autoritate din statul român. Nimeni nu poate ajunge acolo dacă nu a depăşit deja un nivel al constiintei şi responsabilitatii, iar energia milioanelor de voturi si energie pozitivă cu care este investit face din aceasta funcţie o instituţie diferita de celelalte. Presedintele României sunt sigur că judeca orice decizie din raţiuni de stat, nu personal şi nici politic. Programul Domnului Traian Băsescu a inclus lupta impotriva coruptiei şi modernizarea statului în chiar nucleul lui şi cred că Domnia Sa are un foarte precis set de criterii după care va judeca si candidatura mea. Indiferent de decizie, mă voi supune şi voi continua să-mi exercit profesia cu cea mai mare responsabilitate. In fond, munca mea, dar si colegii mi-au mai oferit o ocazie sa ajung intr-o mare finala, iar asta e o recunoastere care mă emoţioneaza cu adevarat şi mă obligă.
Citește pe Antena3.ro
