Ocupaţia: Moş de cetate!

Ce calităţi trebuie să aibă un soldat care face parte astăzi din garda unei cetăţi medievale? Să fie simpatic, să fie un bun povestitor, un bun animator şi să-l ajute... figura! Aşa au ajuns moşii Cetăţii Râşnov vedetele Carpaţilor, după iniţiativa primăriei de a anima construcţia medievală.

Moş Gheorghe Veştea a fost toată viaţa artist rebel, rocker, pictor,  chiar zugrav sau poliţist comunitar, schimbându-şi meseria în funcţie de cererea pieţei locale. Apoi a devenit gardă de cetate şi se bucură de admiraţia tuturor turiştilor care vizitează Râşnovul. A fost ales să reprezinte partea animată a bătrânei cetăţi din Carpaţi tocmai pentru că are un farmec aparte, potrivit cu proiectul propus de Primărie. “Ideea ne-a venit în anul 2008, când noi nu puteam să facem investiţii în restauarea cetăţii, dar simţeam nevoia să demonstrăm că se poate şi altfel. Am dat afară cârciumile şi am făcut o agendă de evenimente culturale. Am avut şi norocul să semnăm, în 2009, primul contract de promovare turistică pe fonduri europene, iar eu, fiind istoric de meserie, m-am gândit că ar fi de efect să refacem o gardă a cetăţii”, povesteşte Nicolae Pepene, directorul Direcţiei de Cultură din cadrul Primăriei Râşnov. Ca orice angajator contemporan, directorul s-a gândit mai întâi la tinerii din localitate, însă şi-a dat seama că nu între ei ar trebui să caute entuziasmul şi dedicarea pentru această “meserie”. “Am ales perioada de început de secol 17, din care datează cele mai multe ziduri ale cetăţii. Aveam desenele, oameni care să facă reconstituirea cetăţii, partea de armament, iar marea problemă a fost să găsesc oamenii. M-am adresat mai întâi tinerilor, dar din partea lor n-am găsit prea mult entuziasm. Îl aveam în minte pe Gherghe Veştea şi chiar în glumă i-am propus să devină gardă a cetăţii. Aşa a apărut omul potrivit la locul potrivit: are exact figura bătrânului soldat care a eşuat într-o cetate ţărănească. I-am cerut să-şi aducă şi colegi, iar condiţia a fost să fie de aceeaşi vârstă cu el. Aşa au apărut ceilalţi moşi ai cetăţii, pe care turiştii îi admiră astăzi”, mai spune directorul. Garda de la Râşnov are un farmec aparte, tocmai pentru că e constituită din oameni cu mult simţ al umorului şi fără acel academism rece din alte părţi.

Cetatea Râşnov a renăscut în ultimii ani, după ce s-a încheiat procesul cu fostul investitor. Primăria şi Consiliul Judeţean au făcut investiţii de peste un milion de euro, iar numărul vizitatorilor a crescut îmbucurător de mult, dublându-se anul acesta, faţă de anul trecut în aceeaşi perioadă şi ajungând la circa 200.000 de vizitatori. Râşnovul a obţinut, chiar săptămâna trecută, statutul de staţiune turistică de interes naţional şi face parte, alături de Sinaia, Predeal, Bran, Azuga şi Buşteni, din microregiunea Munţii Bucegi, care prevede un proiect de turism integrat în zonă.