Ortodocşii sărbătoresc mîine, în vinerea din Săptămîna Luminată, Izvorul Tămăduirii, un mare praznic ce datează din a doua jumătate a primului mileniu creştin. Sărbătoarea aceasta este întîmpinată de credincioşi cu gîndul şi cu inima mai ales spre Maica Domnului, cea care s-a dovedit Izvor al dumnezeirii prin naşterea Mîntuitorului.
Ortodocşii sărbătoresc mîine, în vinerea din Săptămîna Luminată, Izvorul Tămăduirii, un mare praznic ce datează din a doua jumătate a primului mileniu creştin. Sărbătoarea aceasta este întîmpinată de credincioşi cu gîndul şi cu inima mai ales spre Maica Domnului, cea care s-a dovedit Izvor al dumnezeirii prin naşterea Mîntuitorului.
Legenda spune că înainte de a urca pe tron, ca simplu soldat, împăratul Leon cel Mare s-a nimerit să treacă printr-o pădure şi a întîlnit un orb rănit, care îşi căuta drumul. Milos din fire, Leon l-a luat de mînă ca să-l conducă, însă acestuia îi era mai mult sete. În căutarea sa a auzit un glas care i-a indicat locul unde va găsi apă pentru a potoli setea orbului şi pentru a-i unge ochii lipsiţi de vedere. Mergînd trei paşi înainte, soldatul Leon a aflat apa într-un lac. I-a dat orbului să bea, iar apoi i-a spălat şi ochii – după porunca Născătoarei de Dumnezeu – căci ea vorbise. Cel care înainte era fără vedere a văzut. După puţină vreme, Leon s-a suit în vrednicia împărătească şi a zidit lîngă acea apă sfîntă o biserică cu numele "Izvorul cel primitor de viaţă". În toate bisericile şi mănăstirile, după Sfînta Liturghie, se săvîrşeşte slujba de sfinţire a apei – agheasma mică – după rînduiala specifică Săptămînii Luminate.
Citește pe Antena3.ro