x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Cercetător român, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie 2014. Stefan W. Hell a emigrat în Germania la 16 ani

Cercetător român, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie 2014. Stefan W. Hell a emigrat în Germania la 16 ani

08 Oct 2014   •   13:15
Cercetător român, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie 2014. Stefan W. Hell a emigrat în Germania la 16 ani

Stefan W. Hell, unul dintre laureaţii premiului Nobel pentru Chimie 2014, este cetăţean german de origine română. El a emigrat în Germania în 1978. Hell, născut la Arad, în 1962, este doctor Honoris Causa al Universităţii Vasile Goldiş din Arad.

Peste câteva săptămâni, Stefan W. Hell are programată o vizită în România.

Alături de alţi doi cercetători, Eric Betzig şi William E. Moerner, Hell a fost laureat pentru contribuţia adusă la dezvoltarea microscopiei fluorescente.

Microscopul clasic nu poate depăşi bariera în care pot fi observate particulele de dimensiuni de peste 200 - 500 nm. Eliminând barierele impuse de microscopia optică, cea floreşcentă duce studiul celulelor vii în cele mai mici detalii, la nivel nanometric.
(un nanometru nm este o lungime egală cu o miliardime dintr-un metru sau o milionime dintr-un milimetru)   

Principiul pentru care a fost recompensat Stefan Hell consacră metoda de cercetare microscopică ce are la bază metoda reducerii emisiei stimulate. Metoda utilizează două raze laser. Una dintre ele stimulează strălucirea moleculelor fluorescente, în timp ce cealaltă reduce orice altă sursă de fluorescenţă cu excepţia moleculelor de dimensiuni nanometrice. Prin scanarea nanometru cu nanometru a probel studiate se obţine în ansamblu o imagine cu o calitate superioară a rezoluţiei faţă de orice altă metodă utilizată până acum.

Eric Betzig şi William E. Moerner au dezvoltat în mod independent o altă metodă - microscopia unei singure molecule - care porneşte de la posibilitatea de a controla în mod individual fluorescenţa unei singure molecule. Astfel, se scanzează de mai multe ori aceeaşi arie de studiu, în care doar câtorva molecule interconectate le este permis să strălucească. Prin suprapunerea impresiilor obţinute la fiecare scanare se obţine o imagine de ansamblu a ariei studiate la nivel nanometric.

×