
Tot mai mulți oameni din întreaga lume stau până târziu în noapte, fie butonând telefonul în căutare de informații noi, „scrolând” pe rețelele sociale, răspunzând la e-mailuri sau urmărind încă un episod pe platformele de streaming, însă oamenii de știință avertizează că lipsa somnului are efecte mult mai profunde asupra organismului decât cunoscuta oboseală de-a doua zi. Cercetările au demonstrat, spre exemplu, că somnul insuficient crește riscul de obezitate prin numeroase mecanisme neurohormonale și metabolice: perturbă hormonii foamei, slăbește autocontrolul, iar metabolismul încetinește.
„Somnul nu este un lux. Este cel mai puternic instrument pentru controlul apetitului, reglarea energiei și sănătatea pe termen lung”, spune dr. Joanna Fong-Isariyawongse, profesor de neurologie la Universitatea din Pittsburgh (SUA), cu specializare în știința somnului și impactul acestuia asupra sănătății.
Potrivit acesteia, după nopțile în care dormim mai puțin de șapte ore sau dacă somnul este de proastă calitate, superficial și cu multe întreruperi, dimineața mâncăm mai mult și, în general, alimente mai nesănătoase, precum: patiserie dulce, chipsuri sau sandvișuri mai grase.
„Nu este vorba doar de voință. Creierul tău, fără odihnă, te îndeamnă spre soluții rapide, bogate în calorii”, spune specialista, iar explicația este că somnul modulează funcția neurohormonală și metabolică.
„Cercetările arată că somnul insuficient perturbă semnalele de foame, slăbește autocontrolul, afectează metabolismul glucozei și crește riscul de luare în greutate. Aceste schimbări pot apărea rapid, chiar și după o singură noapte de somn prost, și pot deveni mai dăunătoare în timp dacă nu sunt corectate”, subliniază neuroloaga, într-un articol publicat, recent, în The Conversation.
Oricine poate suferi de insomnii, însă lucrătorii esențiali, angajații din sectoare cheie - cum ar fi personalul medical, pompierii etc. - sunt cei mai vulnerabili, din cauza schimburilor de noapte și a programelor rotative, care perturbă ceasul intern și cresc riscul de obezitate și boli metabolice.

Cum sunt perturbați hormonii foamei
Organismul reglează senzația de foame cu ajutorul a doi hormoni-cheie - grelina (care declanșează senzația de foame) și leptina (hormonul sațietății) -, iar aceștia sunt imediat perturbați de lipsa de somn.
„Grelina, produsă în principal în stomac, semnalează că ți-e foame, în timp ce leptina, care este produsă în celulele adipoase, îi spune creierului că ești sătul. Chiar și o noapte de somn restricționat crește eliberarea de grelină și scade leptina, ceea ce duce la o foame mai mare și la o satisfacție redusă după masă.
Această schimbare este determinată de schimbările în modul în care organismul reglează foamea și stresul. Creierul tău devine mai puțin receptiv la semnalele de sațietate și, în același timp, crește hormonii de stres care pot crește pofta de mâncare”, explică medicul, precizând că aceste schimbări „nu sunt subtile”.
În studii de laborator controlate, adulții sănătoși au raportat foame crescută și pofte mai puternice de alimente bogate în calorii după ce au dormit doar 4-5 ore, iar „efectul se înrăutățește odată cu deficitele de somn continue, ceea ce poate duce la un apetit crescut cronic”, potrivit specialistei în sănătatea somnului.
Pofta pentru alimente hipercalorice, exacerbată
Lipsa somnului schimbă modul în care creierul evaluează alimentele, modificările hormonale care au loc fiind asociate cu tendința de a consuma alimente bogate în calorii, grăsimi și zaharuri.
„Studiile imagistice arată că, după doar o noapte de privare de somn, cortexul prefrontal, care este responsabil pentru luarea deciziilor și controlul impulsurilor, are o activitate redusă. În același timp, zonele legate de recompensă, cum ar fi amigdala și nucleul accumbens, o parte a creierului care stimulează motivația și căutarea recompenselor, devin mai reactive la indiciile alimentare tentante.
În termeni simpli, creierul tău devine mai tentat de mâncarea nesănătoasă și mai puțin capabil să-i reziste. Participanții la studiile de privare de somn nu numai că au evaluat alimentele bogate în calorii ca fiind mai dezirabile, dar au fost și mai predispuși să le aleagă, indiferent de cât de înfometați se simțeau, de fapt”, arată dr. Joanna Fong-Isariyawongse.
Acumularea în exces a grăsimii corporale
Somnul este, de asemenea, esențial pentru controlul zahărului din sânge. Astfel că, în lipsa odihnei, metabolismul încetinește, ceea ce duce la acumularea în exces a grăsimii corporale.
„Când ești bine odihnit, corpul tău folosește eficient insulina pentru a muta zahărul din sânge în celule pentru energie. Dar chiar și o noapte de somn parțial poate reduce sensibilitatea la insulină cu până la 25%, lăsând mai mult zahăr în sânge.
Dacă organismul tău nu poate procesa zahărul în mod eficient, este mai probabil să-l transforme în grăsime. Acest lucru contribuie la creșterea în greutate, în special în jurul abdomenului. În timp, somnul slab este asociat cu un risc mai mare de diabet de tip 2 și sindrom metabolic - un grup de probleme de sănătate, cum ar fi hipertensiunea arterială, grăsimea abdominală și glicemia ridicată, care cresc riscul de boli de inimă și diabet”, detaliază medicul.
Mai mult, pierderea somnului crește cortizolul (hormonul stresului), iar cortizolul crescut favorizează depozitarea grăsimilor, în special în regiunea abdominală, și poate perturba și mai mult reglarea poftei de mâncare.
Somnul de calitate, butonul de resetare metabolică
Specialiștii atrag atenția că, în vreme ce oamenii tind să considere somnul ca „opțional”, ca „timp de nefuncționare”, organismul îl vede ca pe „o reparare activă, esențială”.
„Creierul tău recalibrează semnalele de foame și recompensă, hormonii tăi se resetează și metabolismul tău se stabilizează. (...) Așa că, data viitoare când te trezești că ajungi la mâncare nesănătoasă după o noapte scurtă, recunoaște că biologia ta nu te dezamăgește. Reacționează la stres și oboseală. Cel mai eficient mod de a restabili echilibrul nu este o dietă drastică sau cofeina. Este somnul”, conchide specialista.
Câteva nopți de somn constant și de bună calitate pot ajuta la reechilibrarea sistemelor-cheie ale organismului și la începerea inversării unora dintre efectele nocive ale nopților pierdute.
Insomnia afectează milioane de oameni. Potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), mai mult de o treime dintre adulții americani dorm în mod regulat mai puțin de șapte ore pe noapte.