x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Sondaj IRES: Românii tind să creadă că SUA ne-ar exploata într-o problemă militară

0
Autor: Gabriela Antoniu 02 Mai 2011 - 14:26

Institutul Român pentru Evaluare şI Strategie (IRES) a dat astăzi publicităţii un sondajrealizat în perioada 20-22 aprilie 2011, având ca scop identificarea atitudinilor şi percepţiilor publice privind participarea României la scutul antirachetă american. Iată principalele concluzii ale sondajului:

NATO este o organizaţie despre care au auzit 98% dintre respondenţii incluşi în eşantion.

În general, percepţia despre NATO este una pozitivă, oamenii având preponderent o părere bună (66%) sau foarte bună (10%) despre această organizaţie.

Spre deosebire de alte categorii de vârstă, persoanele peste 65 de ani au într-o proporţie mai mică o părere bună despre NATO.

87% din populaţia supusă studiului afirmă că, în momentul de faţă, România este membră NATO. 9% declară că România nu face parte din NATO. În general, oamenii tind să considere relaţiile României cu celelalte state membre NATO ca fiind bune (67%) sau foarte bune (5%). Totuşi, 19% sunt de părere că relaţiile României cu celelalte state membre sunt proaste.NATO este percepută ca având o influenţă destul de mare în România, respectiv 19% din populaţie consideră că această influenţă este foarte mare, iar 42% este de părere că influenţa NATO este mare. Totuşi, o proporţie semnificativă - 27% - consideră că influenţa NATO este mai degrabă mică.

OPINII ŞI PERCEPŢII CU PRIVIRE LA RELAŢIILE ROMÂNIEI CU SUA

70% dintre respondenţi sunt de părere că prezentele relaţii ale României cu Statele Unite ale Americii sunt bune. 7% dintre participanţii la studiu consideră că acestea sunt foarte bune.

Persoanele cu vârste între 36 şi 50 de ani (72,5%), respectiv între 51 şi 65 de ani (73%) consideră în măsură mai mare decât persoanele cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani (63,9%), respectiv peste 65 de ani (68,9%) că relaţiile României cu Statele Unite ale Americii sunt bune.

Majoritatea respondenţilor care au luat parte la acest studiu au o părere bună (67%) sau foarte bună (17%) despre Statele Unite ale Americii.

24,6% dintre tinerii cu vârste între 18-35 de ani au o părere foarte bună despre SUA, spre deosebire ce persoanele din celelalte categorii de vârstă care dau acelaşi răspuns în proporţii mai mici.

Situaţia nu este foarte clară în cazul întrebării : ”Consideraţi că în cazul în care statul român ar colabora cu SUA într-o problemă militară, relaţia dintre cele două ţări ar fi de parteneriat sau SUA ar încerca să exploateze statul român?”, întrucât procentele sunt foarte similare. Totuşi, tendinţa este de a crede că SUA ar încerca mai degrabă să exploateze statul român.

Persoanele cu studii elementare consideră în proporţie mai mică (36,9%) decât cele cu studii medii (46,9%) sau superioare (41,7%) că relaţia dintre România şi SUA ar fi una de parteneriat. OPINII şI

PERCEPŢII CU PRIVIRE LA SISTEMUL AMERICAN ANTIRACHETĂ

Majoritatea respondenţilor - 66% - au auzit de sistemul american de apărare antirachetă. Concomitent, 33% dintre respondenţi nu au auzit de acest sistem.

71% dintre subiecţi declară că au auzit despre sistemul american de apărare antirachetă de la televizor. În ceea ce privesc informaţiile deţinute despre participarea României la sistemul american de apărare antirachetă, 41% dintre persoanele intervievate nu au auzit despre acest lucru, în timp ce 37% au auzit cu siguranţă, iar 21% nu sunt sigure dacă au auzit despre această participare.

Principala sursă de informare despre participarea României la sistemul american de apărare antirachetă este televiziunea (66%).Cel mai important avantaj al proiectului, menţionat de 31% dintre respondenţi, este cel legat de siguranţa ţării. Alte avantaje menţionate de subiecţi sunt protecţia din partea SUA sau NATO în caz de război şi o mai bună colaborare cu SUA şi alte ţări.

Principalul dezavantaj al proiectului îl reprezintă, în opinia respondenţilor, faptul că România ar putea deveni ţinta unor atacuri (8,9%). Alte dezavantaje sunt: deteriorarea relaţiilor cu Rusia (8,4%) sau cheltuielile mari pentru România (7,2%).

15% dintre respondenţi declară că ştiu data sau anul în care sistemul de apărare antirachetă va deveni funcţional. Dintre aceştia, 31% spun că va deveni funcţional începând cu 2015 (răspunsul corect), 17% - 2012 şi tot 17% - 2014.

Două treimi dintre cei care au auzit de scutul de apărare antirachetă cred că participarea României la acest sistem este o idee bună, iar un cumul de 74% spun că această participare va influenţa securitatea naţională într-un mod pozitiv.

Jumătate dintre cei chestionaţi atribuie responsabilitatea asupra sistemului Statelor Unite ale Americii, iar un sfert o trec în contul NATO. Cu toate acestea, un cumul de 89% spun că NATO se implică, total sau parţial, în acest proiect.

55% dintre subiecţi susţin că participarea României la proiect va influenţa relaţiile cu ţările vecine într-un mod pozitiv. Cu toate acestea, un procent mai redus (40%) sunt de părere că alte state vor reacţiona pozitiv la acest proiect, în timp ce 69% anticipează o reacţie negativă din partea Rusiei.

Peste jumătate dintre respondenţi (55%) consideră că România se expune şi altor riscuri, înafara celor militare, prin participarea la sistemul de apărare antirachetă. Dintre aceştia, cei mai mulţi nominalizează riscurile economice (22,3%), atacurile teroriste (19,4%) şi înrăutăţirea relaţiilor cu ţările vecine (7,1%) sau cu Rusia (3,8%).

Un sfert dintre cei chestionaţi spun că parteneriatul dintre România şi Statele Unite ale Americii ar trebui să aducă ţării în primul rând siguranţă şi protecţie naţională, însă doar 13,2% cred că acest lucru se va întâmpla. 7,9% consideră că acest parteneriat va aduce o relaţie mai bună între state, iar 5% se aşteaptă la dezavantaje şi 2,2% la cheltuieli şi datorii.

Aproape o treime (31%) cred că viaţa de zi cu zi a cetăţenilor României va fi influenţată în mare sau foarte mare măsură de participarea la acest sistem, iar 42% prevăd o influenţă slabă. Dintre cei care se aşteaptă la efecte asupra traiului de zi cu zi, 52% anticipează că acestea vor fi pozitive, iar 36% - negative. Influenţa asupra vieţii de zi cu zi a cetăţenilor care locuiesc în zona în care va fi amplasat sistemul este percepută ca fiind mai mare, 52% spunând că aceştia vor fi influenţaţi în mare sau foarte mare măsură, iar 34% - în mică măsură.Asigurarea securităţii populaţiei şi informarea şi instruirea acesteia sunt măsurile principale pe care ar trebui să le ia atât România, cât şi Statele Unite ale Americii pentru a se asigura că totul va decurge în condiţii optime în cadrul proiectului de apărare antirachetă. Doar 3,4% consideră că soluţia cea mai bună ar fi ca România să refuze amplasarea elementelor scutului. O treime dintre respondenţi nu se pot pronunţa în legătură cu ce ar trebui făcut, fie de autorităţile române sau americane, pentru a asigura o funcţionare optimă a sistemului.

Protecţia militară (27,3%) şi ajutorul material şi financiar (9,6%) sunt principalele lucruri pe care subiecţii consideră că ar trebui să le ofere Statele Unite ale Americii în parteneriatul cu România.

În ceea ce privesc aşteptările populaţiei privind parteneriatul dintre statul român şi SUA, respondenţii consideră că aceastea din urmă ar trebui să ofere ţării, în primul rând protecţie militară (27,3%), ajutor financiar sau material (9,6%), înţelegere şi colaborare (5,9%). Alte menţiuni ale respondenţilor au fost: garanţii (3,8%), sprijin logistic (3,2%), încredere (2,8%), precum şi ridicarea vizelor (2,7%). Devine evident faptul că principala preocupare a respondenţilor este siguranţa militară a ţării, pe al doilea plan remarcându-se sprijinul financiare.

Cei mai mulţi dintre români ar dori să primească mai multe informaţii despre sistemul american de apărare antirachetă în sine – 10,3%, în timp ce alţii ar dori să afle mai multe despre riscurile pe care acesta le presupune – 3,4%, despre locaţia elementelor – 3,3%, despre avantaje şi dezavantaje – 2,8%, precum şi despre siguranţa acestuia – 2,3%. Circa 4 din 10 români nu doresc să afle informaţii suplimentare despre acest sistem, în timp ce 2 din 10 nu ştiu ce informaţii le lipsesc.

Atunci când sunt întrebaţi care sunt agresorii de care trebuie protejate statele participante la sistemul american de apărare antirachetă, respondenţii indică, în primul rând, Rusia – 17,8%, acesta fiind urmată de organizaţii teroriste – 7,2%, ţări arabe – 6,7%, musulmani – 6,6%, Iran – 3,9%. Cumulând tendinţele înregistrate, devine evident faptul că principalii agresori identificaţi de către respondenţi sunt state sau actori din zona Orientului Mijlociu, respectiv de religie islamică, precum şi grupări teroriste.

Majoritatea românilor – 52% - consideră că România are nevoie de protecţia scutului antirachetă; în acelaşi timp, 43% consideră că România nu avea nevoie de această protecţie, în timp ce restul de 5% sunt nehotărâţi sau nu oferă un răspuns.

Celor mai multe dintre persoanele intervievate le dă un sentiment de siguranţă faptul că a fost luată decizia participării României la sistemul american de apărare antirachetă – 51%, în timp ce 35% resimt mai degrabă un sentiment de ameninţare. 8% dintre români reacţionează neutru în acest caz.

Doar unul din 5 participanţi la studiu declară că ştie când s-a luat decizia de participare la sistemul american de apărare antirachetă. Dintre aceştia, atunci când sunt întrebaţi când anume a fost luată această decizie, cei mai mulţi consideră că a fost luată în 2009 (35%) sau 2010 (26%), în timp ce o proporţie cumulată de 26% dintre intervievaţi consideră că această decizie a fost luată înainte de 2009 (6% dintre aceştia spunând chiar că decizia a fost luată înainte de 2001).

O cincime dintre persoanele intervievate crede că există şanse ca în zona în care locuiesc să fie amplasate elemente ale scutului antirachetă.38% dintre români declară că ştiu cine a luat decizia participării României la sistemul american de apărare antirachetă; dintre aceştia, 22,7% identifică CSAT drept instituţia responsabilă, în timp de 18,6% cred că Preşedinţia a luat această decizie (acestora adăugându-se 8,3% care îl nominalizează pe Preşedintele ţării, Traian Băsescu). De asemenea, Guvernul este indicat de către 17,9% dintre respondenţi, în timp ce MAI obţine 10,8% dintre menţiuni.

Percepţiile privind propria siguranţă relevă faptul că doar 54% dintre români se simt în siguranţă, în timp ce 42% afirmă opusul.

Sondajul a fost realizat telefonic, pe un eşantion de 1615 subiecţi, cu o marja de eroare de +- 2,4%.


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 






Mai multe titluri din categorie

Iohannis, despre clanurile interlope: În timpul guvernărilor PSD, aceşti interlopi au fost toleraţi

Iohannis, despre clanurile interlope: În timpul guvernărilor PSD, aceşti interlopi au fost toleraţi
Președintele Klaus Iohannis a răspuns la o întrebare referitoare la clanurile interlope din București și a arătat cu degetul spre guvernările PSD. "Am spus şi săptămâna trecută şi, din păcate, trebuie...

Ziua 35 a protestului NON -STOP din Bulgaria. Interviu exploziv în POLITICO

Ziua 35 a protestului NON -STOP din Bulgaria. Interviu exploziv în POLITICO
Protestele din Bulgaria au intrat astăzi, 12 august în a 35-a zi. La Sofia, taberele de corturi de lângă clădirea guvernului , universității și din câteva intersecții principale reprezintă...

Au vrut să răzbune moartea lui Emi Pian dar au fost reținuți de Poliție

Au vrut să răzbune moartea lui Emi Pian dar au fost reținuți de Poliție
Grațian și Ciprian Duduianu au fost reținuți pentru că au dorit să îl ucidă pe criminalul interlopului Emi Pian. Alături de cei doi frați a mai fost reținută și o rudă a fostului lider al...

Piaţa Sudului, la inaugurare

Piaţa Sudului, la inaugurare
Piaţa Sudului, extinsă şi modernizată, a fost inaugurată ieri de primarul sectorului 4, Daniel Băluţă. Lucrările au durat 9 luni, iar investiţia de 8 milioane de euro plus TVA a vizat corpul central al...

Adversara lui Lukașenko se refugiază în Lituania

Adversara lui Lukașenko se refugiază în Lituania
Dispariție șoc din Belarus a Svetlanei Tihanovskaia după pierderea alegerilor prezidențiale a fost urmată de apariția ei în Lituania.. Tihanovskaia a difuzat un mesaj video către susținătorii ei prin care...

Stimulente pentru donatorii de plasmă

Stimulente pentru donatorii de plasmă
Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, afirmă, într-o postare pe Facebook, că are soluţia salvatoare pentru pacienţii cu forme grave de COVID-19, care au nevoie urgentă de transfuzii cu plasmă. Spune că...

Atenție șoferi: Trafic îngreunat pe Autostrada A1 București-Pitești: Carosabilul este acoperit cu apă, iar vizibilitatea este redusă

Atenție șoferi: Trafic îngreunat pe Autostrada A1 București-Pitești: Carosabilul este acoperit cu apă, iar vizibilitatea este redusă
Centrul Infotrafic anunţă că pe tronsonul kilometric 86-102, Căteasca, judeţul Argeş, al Autostrăzii A1 Bucureşti - Piteşti, carosabilul este acoperit cu apă şi există pericol de...

Pro România va vota moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Orban

Pro România va vota moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Orban
Liderul Pro România a confirmat, ieri, că formațiunea pe care o conduce va vota o eventuală moțiune de cenzură depusă de PSD, pentru demiterea Cabinetului condus de Ludovic Orban. “că "România se adânceşte...

Focar de COVID-19 într-o fabrică din Sibiu

Focar de COVID-19 într-o fabrică din Sibiu
Cinci angajați ai unei fabrici de prelucrare mecanică prin așchiere din Sibiu au fost confirmați pozitiv cu COVID-19. “În ceea ce privește situația epidemiologică din cadrul unei fabrici de prelucrare...

Virgil Păunescu, despre vaccinul anti-Covid-19: Virusul suferă mutații, antidotul va fi greu de găsit

Virgil Păunescu, despre vaccinul anti-Covid-19: Virusul suferă mutații, antidotul va fi greu de găsit
Virgil Păunescu, şeful Centrului de Cercetare Oncogen, susține că virusul suferă mutaţii de la o zi la alta, astfel că antidotul va fi greu de găsit. În țara noastră, specialiştii au descoperit, deja,...

Trei polițiști din Sibiu infectați cu noul coronavirus

Trei polițiști din Sibiu infectați cu noul coronavirus
Trei polițiști din Sibiu au fost testați pozitiv pentru noul coronavirus, iar 18 colegi ai lor au fost plasați în carantină, potrivit anunțului de miercuri al Prefecturii Sibiu. ”La nivelul I.P.J. Sibiu,...

Tragedie în Tulcea! Un COPIL de 7 ANI găsit MORT în MAŞINA de SPĂLAT

Tragedie în Tulcea! Un COPIL de 7 ANI găsit MORT în MAŞINA de SPĂLAT
Un copil de 7 ani a fost găsit mort în cuva unei mașini de spălat, într-o locuință din orașul Tulcea. Circumstanțele în care copilul a ajuns în mașina de spălat sunt încă neclare. Polițiștii din Tulce...

Alertă de la hidrologi: Cod galben de inundaţii pe râuri din cinci judeţe

Alertă de la hidrologi: Cod galben de inundaţii pe râuri din cinci judeţe
Hidrologii au emis atenţionări cod galben de inundaţii valabile până miercuri la ora 20.00 pentru râuri din cinci judeţe, fiind prognozate depăşiri ale cotelor de atenţie.   Potrivit Institutului...

Marea Britanie în recesiune. Economia s-a contractat cu peste 20% în trimestrul doi din 2020

Marea Britanie în recesiune. Economia s-a contractat cu peste 20% în trimestrul doi din 2020
Economia Marii Britanii a intrat în recesiune, înregistrând o scădere record de 20,4% în timestrul doi din 2020, din cauza crizei provocate de pandemia de coronavirus, arată datele Oficiului...

Orban spune că 20% din școli nu au conexiune la internet pentru cursurile online

Orban spune că 20% din școli nu au conexiune la internet pentru cursurile online
Premierul Ludovic Orban recunoaște că aproximativ 20% din școlile din România nu au conexiune la internet care să asigure desfășurarea cursurilor online. El a declarat miercuri în ședința comună a Camerei...
Serviciul de email marketing furnizat de