Din cele 435 de unităţi sanitare cu paturi, 111 vor fi comasate, iar alte 71 vor fi transformate în cămine pentru bătrâni sau în centre de permanenţă. Până la finele acestui an, mai trebuie renunţat la încă 5.700 de paturi. În ultimele săptămâni, în mai multe oraşe din ţară au avut loc proteste faţă de decizia de desfiinţare a unor spitale.
Proiectul Ministerului Sănătăţii de comasare şi reprofilare a spitalelor, aflat în dezbatere publică, a declanşat reacţii în special din partea comunităţilor lăsate fără îngrijire medicală spitalicească. Ieri, au avut loc proteste în centrul oraşului Babadag, localitate cu 45.000 de locuitori, majoritatea foarte săraci. Spitalul Municipal Babadag are 60 de cadre medicale şi ar urma să se transforme în centru pentru îngrijirea bătrânilor. Sâmbătă, Peste 300 de persoane au protestat în faţa primăriei din Ţăndărei, cerând Ministerului Sănătăţii să revină asupra deciziei de metamorfozare a spitalului în cămin de bătrâni. La Iaşi, câteva zeci de persoane au protestat în faţa Spitalului de Urgenţe din Iaşi, nemulţumite că unitatea medicală va fi comasată cu Spitalul "Sfântul Spiridon". Sute de persoane, au ieşit în stradă şi la Agnita (Sibiu), unde sunt programate desfiinţări în serie: spitalul şi judecătoria.
Decizia de desfiinţare a Spitalului Caritas din Bucureşti a scos personalul medical în curte de mai multe ori. Această unitate spitalicească stă de mai mulţi ani cu sabia deasupra capului. Managerul spitalului, medicul Bogdan Jansen, nu îşi explică strategia Ministerului Sănătăţii potrivit căreia un spital cum este Caritas să fie închis în două luni. Această decizie este cu atât mai curioasă cu cât se ştie că în 2015 expiră contractul de închiriere şi clădirea spitalului trebuie retrocedată. În aceste condiţii, o strategie reală şi responsabilă presupune construirea unui spital nou, care să preia cadrele medicale, multe dintre ele recunoscute pentru profesionalism, şi miile de pacienţi care îşi îngrijesc sănătatea anual aici. Fără nici o evaluare, fără nici un criteriu, Ministerul Sănătăţii intenţionează şi comasarea câtorva institute de importanţă naţională, toate din Bucureşti, printre care Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" cu Institutul de Boli Infecţioase "M. Balş", Institutul "N. Paulescu" cu Institutul de Endocrinologie "CI Parhon".
Dar cea mai aberantă comasare, care trădează lipsa criteriilor, este cea a Institutului de Fonoaudiologie "Hociotă" căruia i se pregăteşte comasarea cu Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti. Conf. dr. Vlad Iliescu, directorul Institutului de Urgenţă de Boli Cardiovasculare "CC Iliescu" Bucureşti, unitate propusă să fie secţie a Spitalului Fundeni, spune că "este un nonsens să încerci să uneşti un institut de urgenţă cu un spital de cronici".
Şi de parcă nu era suficientă desfiinţarea atâtor spitale, Guvernul a anunţat că, până la sfârşitul lui 2011, trebuie renunţat la încă 5.700 de paturi. Se reduce numărul paturilor de spital finanţate, de la 135.200 la 133.000, până la sfârşitul lunii iunie anul acesta şi la 129.500, până la sfârşitul lunii decembrie 2011. Acţiunea de colectare de paturi din spitale a debutat anul trecut, când s-au dat la fier vechi aproximativ 9.200 de paturi. Culmea este că toată această brambureală din spitale este numită de autorul ei, ministrul Cseke "reorganizarea reţelei spitaliceşti".
Totuşi, unde îşi mai îngrijesc sănătatea românii care n-au bani să meargă la spitalele din străinătate. Până acum, românii îşi mai amânau boala la medicii de familie. Dar, recent, ei au ameninţat că nu vor semna contractul-cadru cu CNAS, deoarece şi-ar semna de bună voie falimentul. "În 2011, nu ne-au dat nici măcar cât am primit anul trecut. În schimb, trebuie să avem grijă de asistenţii noştri, de întreţinerea cabinetelor, de editarea cardurilor, de permanenţă... Este absolut ireal să putem lucra în aceste condiţii", avertizează doctorul Rodica Tănăsescu, preşedintele Societăţii Naţionale de Medicină a Familiei.
Şi peste toate, Guvernul ne mai pregăteşte ceva: ajustarea prin locurile esenţiale a listei de medicamente compensate şi gratuite. "Vom revizui lista de medicamente compensate şi gratuite stabilite prin hotărâre de Guvern în 2008, cu intenţia de a reduce numărul acestor medicamente şi de a ne îndrepta spre medicamente generice, acolo unde este posibil", se specifică în scrisoarea de intenţie Guvern-FMI.