Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Campania Think Twice continuă. Vorbim astăzi despre somn sau lipsa lui, mai exact. Dormim mai puţin cu o oră şi jumătate decât generaţiile anterioare, spun speciaiştii, care trag un semnal de alarmă. Lipsa somnului poate avea efecte extrem de grave asupra stării de sănătate. Diabetul, cancerul pulmonar şi bolile cardiovasculare sunt doar câteva dintre afecţiunile care sunt asociate cu lipsa unui somn de calitate.
Tulburările de somn reprezintă un factor de risc major pentru declanşarea crizelor cardiace şi a accidentelor vasculare cerebrale, potrivit unui studiu american realizat în cadrul unui program de cercetare iniţiat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Acestea ar trebui incluse în aceeaşi categorie de factori de risc alături de fumat, lipsa activităţilor fizice şi alimentaţia deficitară, precizează autorii cercetării ştiinţifice.
„Cred că 80% din populaţia planetei are cel puțin o dată în viață o tulburare de somn. Insomnia este, poate, printre cele mai frecvente și presupune lipsa adecvată a unui somn de calitate într-o anumită perioadă de timp în care noi am încercat să dormim”, a explicat Dan Mitrea, neurolog.
Cele mai frecvente cazuri de tulburări de somn au fost înregistrate în rândul participanţilor văduvi şi divorţaţi, cu un nivel inferior de studii şi cu un statut socio-profesional modest care sufereau de anxietate, depresie, epuizare şi stres.
„Stresul e o mare problemă în era în care trăim. Indiferent de unde muncim, indiferent de locul în care trăim, avem copii sau nu avem, stresul este componenta și cauza principală care duce la această insomnie. Între stres și insomnie există o lege a atracției”, a spus Monica Dobrea, psiholog.
Persoanele care suferă de insomnie sunt de șapte ori mai predispuse la a fi implicate într-un accident soldat cu răni grave. 46% dintre persoanele cu tulburări frecvente de somn au raportat dificultăți sau absență de la locul de muncă. Specialiştii spun că tulburările de somn apar în rândul persoanelor care dorm mai puţin de şapte ore pe noapte.
„Acest lucru afectează profund calitatea somnului, durata şi recuperarea după somn, pentru că el în momentul colectării unor datorii de somn, care se fac în ture de noapte, fie prin nopţi albe, fie prin culcatul târziu şi trezitul devreme. Are consecinţe şi pot apărea anumite afecţiuni. Dintre afecţiunile care sunt asociate de tulburările de somn enumăr diabetul, cancerul pulmonar, infecţiile”, a explicat Florin Mihălţan, Medic Primar Pneumologie.
Odihna nocturnă poate fi tulburată şi de afecţiunea numită apnee în somn. Aceasta este caracterizată prin episoade repetitive de flux inspirator redus din cauza obstrucției căilor respiratorii superioare. Apneea este foarte des asociată cu obezitatea, consumul de alcool, fumatul şi consumul de medicamente.
„Există extrema care ţine de sindromul de apnee de somn, unde pacientul are sforăit, pauze respiratorii, se trezeşte obosit dimineaţa, cu dureri de cap, are micţiuni frecvente. La polul opus, se situează insomniile de care se ocupă foarte mult psihiatrii neurologi, unde pacienţii fie au dificultăţi de adormire sau de înreţinere a somnului. Ca procentaj, sindromul de apnee în somn este prevalent”, a adăugat medicul.
Cercetările arată că petrecem până la o treime din viața noastră dormind. Sau, în multe cazuri, încercând să dormim. Problemele de somn se pot trata cu succes prin diverse metode de relaxare neurofiziologică, controlul îngrijorărilor, igiena mediului de somn, schimbarea alimentației sau medicație.
Specialiştii mai spun că trebuie să evităm mesele de seară foarte încărcate şi târzii, să evităm aloolul şi să respectăm cu stricteţe ora de culcare şi ora de trezire, astfel încât să se creeze un obicei al somnului. Reducerea riscurilor este o preocupare tot mai des întâlnită în industrii sau domenii dintre cele mai diverse, de la industria alimentară, textilă şi până la cea a tutunului. În acest sens se dezvoltă un portofoliu de produse care are scopul de a reduce posibilele efecte nocive la care ne expunem.
