Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Datele au fost culese de primari și din bazele de date ale Evidenței Populației. Iar aceste cifre se referă exclusiv la persoane de peste 18 ani și care nu și-au pierdut drepturile electorale. Chiar și așa, cifra este mai mică cu peste 91.000 de persoane față de numărul alegătorilor înscriși în listele de la alegerile parlamentare din anul 2020, dar cu peste 600.000 de persoane mai mare decât la alegerile parlamentare din anul 2016. Paradoxal, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), sporul natural s-a menținut negativ, în prima jumătate a anului curent. Spre exemplu, în luna mai, INS raporta un spor natural negativ de minus 11.039 persoane pentru aprilie, numărul persoanelor decedate fiind de două ori mai mare decât cel al născuților vii.
Totalul cetățenilor cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 31 iulie 2022 este de 18.873.368, cu 10.509 mai mulți față de data de 30 iunie 2022, când figurau în Registrul electoral 18.862.859 alegători români, informează Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Conform sursei citate, diferențele apar ca urmare a operațiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităților administrativ-teritoriale conduse de aceștia și a importului de date de la Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (DEPABD).
De asemenea, AEP precizează că, în perioada 1-31 iulie 2022, la nivelul primăriilor au fost operate în Registrul electoral mai multe radieri. Astfel, 20.776 persoane au fost radiate ca urmare a decesului, iar alte 57 persoane au fost radiate ca urmare a faptului că li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau au fost puse sub interdicție. Potrivit aceleiași informări, un număr de 110 persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere.
În ultima lună, aproape 20.000 de persoane au împlinit vârsta de 18 ani
Numărul de alegători care au împlinit 18 ani, în cursul lunii iulie a anului curent, a fost de 19.442, aceștia fiind înscriși în Registrul electoral din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării DEPABD. Iar, ca urmare a importului de date de la DEPABD, au apărut 11.790 de alegători noi care au împlinit vârsta de 18 ani înainte de data de 1 iulie 2022.
Autoritatea Electorală Permanentă mai informează, cu acest prilej, faptul că, din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, un număr de 18.084.978 au domiciliul sau reședința în țară, iar 788.390 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS.
Potrivit Legii 208/2015, Registrul electoral este un sistem informatic național de înregistrare și actualizare a datelor de identificare a cetățenilor români cu drept de vot și a informațiilor privind arondarea acestora la secțiile de votare. Registrul electoral este structurat pe județe, municipii, orașe, comune, pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în țară. Persoanele autorizate să efectueze operațiuni în Registrul electoral cuprinzând cetățenii români cu domiciliul sau reședința în țară sunt primarii sau persoanele desemnate de către primari, prin dispoziție, conform legii.
Cum arătau listele la ultimele două rânduri de alegeri generale
Această evoluție a numărului alegătorilor înscriși, oficial, în Registrul electoral este mai mult decât spectaculoasă, având în vedere numărul alegătorilor regăsiți în listele electorale cu prilejul desfășurării ultimelor două scrutinuri electorale pentru alegerea Senatului și Camerei Deputaților.
La alegerile parlamentare din anul 2016, în listele electorale (permanente și suplimentare), erau înscriși 18.263,875 de alegători. La alegerile parlamentare care au avut loc în data de 6 decembrie 2020, numărul alegătorilor din listă ajunsese la 18.964.462 de persoane (cu 700.587 mai mulți).
Ei bine, în 31 iulie 2022, în Registrul Electoral figurează, conform AEP, 18.873.363 de cetățeni români cu drept de vot, ceea ce înseamnă cu 91.099 mai puțini față de alegerile parlamentare din decembrie 2020, însă cu 609.488 mai mulți decât la alegerile parlamentare din 2016.
În primele șase luni, partidele au primit de la stat 125 de milioane de lei subvenție
Tot AEP mai aduce o informație interesantă. În perioada ianuarie-iunie a anului 2022, partidele politice parlamentare au cheltuit în procent de 60,42% din totalul sumelor încasate din subvențiile de la bugetul de stat. În conturile acestor partide, în primele 6 luni ale anului în curs, au fost vărsate în conturile formațiunilor politice sume în valoare de 124.890.327,26 lei.
Din subvențiile alocate, PSD a cheltuit pe presă și propagandă un procent de 73,85%, restul cheltuielilor fiind astfel: 9,13% cheltuieli de personal, 5,47% consultanță politică, 4,08% sondaje de opinie și 1,62% pe întreținerea sediilor.
Partidul Național Liberal a cheltuit pentru presă și propagandă un procent de 73,80 la sută din subvenția alocată, după care 8,62% pentru activități cu caracter politic, 4,79% pentru cheltuieli de personal, 2,31% pentru consultanță politică și 1,22% pentru chirie și utilități.
Cei de la USR au cheltuit cea mai mare sumă din subvenția de la stat pentru cheltuielile de personal (34,29 la sută), iar un procent de 27,59 la sută este trecut în dreptul rubricii „alte cheltuieli”. 11,18% au fost folosiți pentru chirie și utilități, 7,15% pentru plata avocaților, experților și executorilor, iar 6,47 la sută au acoperit activitățile cu caracter politic.
În ceea ce privește AUR, formațiunea condusă de George Simion a cheltuit în proporție de 100% banii pentru plata comisioanelor bancare.
