Campania lui Blaga - Videanu: “1 milion de euro‘‘

Cum legea permite unui candidat pentru funcţia de primar general să cheltuiască în campanie aproximativ 1,3 milioane de euro, partidele mari s-au pus parcă de acord în a declara un milion de euro bugetul de campanie.

Calculele Pro Democraţia sînt depăşite chiar şi de declaraţiile oficiale ale partidelor. Cum legea permite unui candidat pentru funcţia de primar general să cheltuiască în campanie aproximativ 1,3 milioane de euro, partidele mari s-au pus parcă de acord în a declara un milion de euro bugetul de campanie. Este şi cazul PD-L, unde Adriean Videanu, şef de campanie alături de Liviu Negoiţă, indică acest total pentru cheltuieli. Din care, spune el, peste 300.000 de euro se duc în mass-media şi circa 200.000 de euro în publicitatea stradală (producţie şi închiriere out-door), restul de bani acoperind partea de creaţie, organizare de evenimente, internet etc.

Or, ca şi comparaţie, din cele 200.000 de euro recunoscute de Vi­deanu pentru out-door, Pro De­mo­craţia a calculat doar 82.000 de euro.

În realitate sumele sînt şi mai mari. Sînt cheltuieli pe care un partid nu le va recunoaşte niciodată şi pe care un ziarist nu le poate nici măcar estima. Multe dintre ele sînt acoperite de firmele clientelare, însă legea obligă ca inclusiv discounturile acordate de firme să fie declarate ca sponsorizare în bani către Autoritatea Electorală Permanentă care le încadrează tot în această limită de 1,3 milioane de euro.

 
UN EXEMPLU. Vasile Blaga declara într-o dezbatere că GMP, firma care se ocupă de publicitatea sa electorală, ar fi contractat în Bucureşti 300 de panouri pentru candidatul de primar general (restul sînt ale candidaţilor de sector). Asta ar însemna 50 de panouri pe sector. Or, unul dintre candidaţii de forţă la o primărie de sector are în medie 180 de feţe de out-door şi 40 de bannere. Dacă Blaga are nu 180, ci 100, să spunem, de panouri şi 20 de bannere pe fiecare sector înseamnă 600 de panouri şi 120 de bannere. La preţul de producţie obţinut de Jurnalul Naţional de la o firmă de profil, doar producţia presupune peste 70.000 de euro. Costurile pentru închirierea panourilor, montarea mashurilor, tv-screen-urile lui Blaga în Capitală sînt estimate la circa 400.000 de euro, luînd în calcul un discount de 25% din preţ. 

 
PRESĂ. Cît priveşte publicitatea în presă, un alt exemplu. Reclama pe site-urile primelor cinci ziare ca număr de accesări costă 30.000 de euro pachetul pentru 2 milioane de accesări la aceste prime cinci publicaţii. Luînd în calcul media de 100.000 de accesări zilnice pentru fiecare din cele cinci, 30.000 de euro ajung pentru patru zile. O lună de campanie = 225.000 de euro. Se adaugă publicitatea în ediţiile tipărite ale ziarelor, revistelor etc., care depăşeşte de cîteva ori această sumă pentru internet.

De asemenea, un pachet de apariţii în ştirile electorale ale unei televiziuni este estimat la 300.000 de euro, fără a lua în calcul producţia clipurilor electorale, onorariul firmelor de consultanţă etc.

Citește pe Antena3.ro

Vin ninsorile în România. Informare meteo ANM de vreme rea pentru toată țara

 
MATERIALE. Afişele candidaţilor nu vor putea fi niciodată calculate exact. Ofertele firmelor către partide pleacă de la comanda minimă de 100.000 de bucăţi, care costă 4.500 de euro. Numărul afişelor ajunge însă la milioane, pentru că sînt rupte de echipele adversarilor, sînt acoperite cu afişele adversarilor etc., iar asta se petrece în fiecare noapte. Aceşti “lipitori” de afişe costă şi ei bani, chiar dacă partidele spun că sînt voluntari de-ai casei. Costul unui lipitor este de 500.000 lei vechi pe noapte, ne-au declarat surse politice. Dacă luăm în calcul doar cîte zece echipe de cîte şase oameni pe sector pe noapte, asta înseamnă circa 5.000 de euro pe noapte numai lipitul afişelor.

“Voluntarii” care stau în corturi costă şi ei cam tot 500.000 lei vechi pe tură. Corturile costă şi ele. Cele din rafie, cumpărate din hipermarket, circa 600.000 lei vechi. PD-L are însă corturi din poliplan, în unele din ele au plasme şi dozatoare de cafea sau suc. Curentul electric ar trebuie să coste şi el.

Se adaugă: tricouri (20.000 de euro – 10.000 de bucăţi, cantitate insignifiantă), pixuri (1.400 de euro – 10.000 de bucăţi), brichete (2.000 de euro – 10.000 de bucăţi), cărţi poştale (7.000 de euro – 100.000 de bucăţi), flyere (10.000 de euro – 100.000 de bucăţi), cutii de chibrituri (6.000 de euro – 250.000 de bucăţi). Apoi şepci, becuri, jocuri video, me­mory stick-uri, telefoane mobile şi ce au mai dat candidaţii. Apoi, maşini inscripţionate, triunghiuri mobile din poliplan etc.

Apoi, sondajele de opinie (8 euro pe chestionar, în medie 1.100 de subiecţi, cel puţin patru sondaje doar pe perioada campaniei – 35.200 de euro).

Am depăşit de mult cu gîndul milionul de euro. Doar şi fostul primar Traian Băsescu recunoştea în 2001 că a declarat 300.000 de euro pentru campania sa din 2000, în timp ce adevăratele costuri săreau de un milion şi jumătate de euro. Iar la europarlamentarele de anul trecut, Autoritatea Electorală Permanentă a arătat că toate partidele au avut cheltuieli mai mari decît ve­niturile declarate, în cazul PD-L fiind vorba despre venituri de 3 mi­lioane RON şi cheltuieli de 6 mi­lioane RON.