Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dacă 2019 a fost anul lui Klaus Iohannis, care și-a bifat ca și “rezolvate” toate proiectele politice partizane, în 2020, în numai două luni și jumătate, președintele a repurtat eșec pe toată linia. Calculele politice legate de dizolvarea Parlamentului și pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate nu mai au nicio șansă să se realizeze. După ce și-a obligat propriul premier, Ludovic Orban, să își asume răspunderea pe legea privind modificarea legislației electorale, cu câteva luni înainte de alegeri, știind că, astfel, Cabinetul va fi demis prin moțiune de cenzură, președintele și-a continuat planul anticipatelor, nominalizându-l la funcția de prim-ministru pe același Ludovic Orban, cunoscând, de asemenea, că nu are nicio șansă să treacă de votul Parlamentului. CCR a stabilit că această nominalizare este neconstituțională, iar Orban și-a depus mandatul. Planul a continuat, însă, prin nominalizarea lui Flortin Cîțu, în ideea, pe de o parte, că, dacă va trece de Parlament, guvernul condus de acesta să emită un OUG care să reia tema pentru care Guvernul Orban a fost demis, în legătură cu alegerea primarilor în două tururi, și, pe de altă parte, în cazul în care nu va trece de Parlament, să se mai facă încă un pas spre alegerile anticipate. Ghinion din nou, deoarece tot CCR i-a mai dat lui Iohannis, chiar ieri, o lovitură, declarând neconstituțională Ordonanța de Urgență, emisă “noaptea ca hoții” de Guvernul Orban, prin care au fost modificate prevederile legii privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului. Practic, Curtea zădărnicește, astfel, și anticipatele, dar și o eventuală reluare a tezei alegerii primarilor în două tururi la scrutinul din vara acestui an. Tot ieri, Avocatul Poporului, instituție a statului, i-a cerut public lui Klaus Iohannis să declanșeze instaurarea stării de urgență pe întregul teritoriu al României, ca urmare a crizei pandemiei de coronavirus. În acest moment, președintele este făcut knock-out din punct de vedere constituțional, iar întregul eșafodaj construit în jurul dizolvării actualului Parlament s-a prăbușit.
Cu doar câteva ore înainte de termenul la care Plenul Reunit al Senatului și al Camerei Deputaților trebuia să se întrunească în ședință comună, pentru a acorda votul de învestitură Guvernului Cîțu, Curtea Constituțională a emis decizia prin care aruncă, definitiv, în aer planul alegerilor anticipate, “copt” în laboratoarele de la Palatul Controceni. Concret, CCR a soluționat excepția de neconstituționalitate, ridicată de Avocatul Poporului, privind OUG 26/2020, privind modificarea și completarea unor acte normative în materia alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate, excepţie ridicată direct de Avocatul Poporului. Excepția a fost admisă, cu majoritatea membrilor CCR, concluzionând că această Ordonanță de Urgență este neconstituțională, în ansamblul său.
Curtea a constatat că dispoziţiile din OUG care elimină condiția restrictivă și permite alegătorului să voteze în orice secție de votare, independent de circumscripţia electorală unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, înlăturând efectele juridice pe care legea în vigoare le atribuie unor elemente esențiale ale exercitării dreptului de vot și dreptului de a fi ales al cetățeanului (domiciliul sau reşedinţa), cu consecința eludării a însuși scopului pentru care au fost înființate circumscripțiile electorale, încalcă drepturile fundamentale consacrate de art. 36 și art. 37 din Constituție.
Mai departe, judecătorii au constatat că dispozțiile Ordonanței care reglementează posibilitatea organizării simultane a alegerilor parlamentare anticipate și a alegerilor locale din anul 2020 încalcă dreptul de vot al cetățeanului, prevăzut de art. 36 din Constituție, întrucât îl pune în situația parcurgerii unei proceduri de votare greoaie, complicate, de natură a-i restrânge libertatea de exprimare a voinței politice și, implicit, efectivitatea dreptului la vot. “Dispozițiile criticate încalcă și dreptul persoanei de a fi aleasă, prevăzut de art. 37 din Constituție, întrucât înlătură posibilitatea unei persoane de a candida în acelaşi timp pentru o funcţie electivă locală (primar, consilier local, consilier județean) şi pentru o funcţie electivă națională (deputat sau senator)”, se arată în minuta deciziei.
Ordonanța anticipatelor, desființată în ansamblu
Citește pe Antena3.ro
În continuare, Curtea arată că, având în vedere că actualul Parlament și-a început mandatul în urma alegerilor desfășurate la 11 decembrie 2016, iar potrivit dispozițiilor art. 63 alineat (1) din Constituție, Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru un mandat de patru ani, Curtea a reținut că adoptarea actului normativ prin care se aduc modificări legii privind alegerea Parlamentului României s-a realizat cu mai puțin de un an înaintea alegerilor pe care le reglementează. Mai mult, ținând cont de faptul că obiectul reglementării – „unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor parlamentare anticipate”, a cărui incidență, prin ipoteză, este anterioară datei la care expiră mandatul actualului for legislativ, deci anterioară lunii decembrie a anului 2020, este evident că modificarea se realizează cu și mai puțin timp înainte de organizarea acestor alegeri. De asemenea, Curtea a constatat că modificările adoptate au o relevanţă semnificativă în procesul de organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Parlamentul României, reglementând elemente esențiale ale legii electorale: eliminarea unui element esențial privind identificarea cetățeanului care își exercită dreptul de vot (domiciliul sau reşedinţa) și lipsirea de efecte juridice a normelor care consacră unul dintre principiile pe care se întemeiază sistemul electoral în vigoare (cel al reprezentării proporţionale).
Prin urmare, având în vedere că sunt întrunite ambele aspecte care atrag incidența principiului securității juridice, Curtea a constatat că, prin adoptarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 26/2020, legiuitorul delegat nu a respectat obligația de a se abține de la modificarea cadrului normativ în materie electorală, astfel cum aceasta a fost dezvoltată în jurisprudența Curții Constituționale, şi nici recomandările Codului bunelor practici în materia electorală elaborat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), încălcând dispoziţiile constituţionale ale art.1 alineatele (3) şi (5) privind statul de drept, obligaţia respectării Constituţiei și principiul securității juridice. Curtea arată că modificările operate de Guvernul Orban lipsesc de legitimare și reprezentativitate mandatul de parlamentar, afectând drepturile electorale ale cetățenilor, precum și regimul constituțional al Parlamentului.
“Vreau Parlamentul meu” nu se mai poate până la toamnă
Această decizie a CCR pune cruce alegerilor anticipate parlamentare. Nu mai pot fi organizate, în niciun caz, odată cu cele locale, așa cum își doreau președintele Iohannis și PNL, iar nici legea electorală privind alegerile locale nu mai poate fi modificată de următorul guvern, cu un an înainte de data alegerilor. Temerea multor parlamentari era aceea că, în cazul unui vot pozitiv pentru Cabinetul Cîțu, noul premier ar putea avea pe agendă emiterea unor acte normative în regim de urgență care, pe de o parte, să reia, într-o altă formă, tema alegerilor anticipate sau a modificării legislației electorale aferentă alegerilor parlamentare, astfel încât să se permită votul pe listele suplimentare în alte localități decât în cele de domiciliu, și, pe de altă parte, să se umble, din nou, la legea alegerilor locale. Nu prin asumarea răspunderii, cum a făcut-o Ludovic Orban, ci prin Ordonanță de Urgență, în sensul introducerii a două tururi de scrutin pentru alegerea primarilor și a președinților de consilii județene.
De ieri, acest lucru nu mai este posibil, iar deciziile CCR sunt definitive și general obligatorii. De altfel, nici nominalizarea unui candidat la funcția de prim-ministru, făcută de președinte doar cu scopul de a pica la vot, ca să declanșeze procedura dizolvării Parlamentului, nu mai este posibilă, având în vedere că tot CCR a constatat, printr-o altă decizie definitivă și obligatorie, că Iohannis a încălcat Constituția când l-a propus, a doua oară, pe Ludovic Orban, la doar o zi după ce acesta din urmă a fost demis de Parlament, prin moțiune de cenzură. Decizia CCR l-a determinat pe Orban să-și depună mandatul, astfel încât și acest plan al președintelui s-a soldat cu eșec.
“Desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru trebuie să aibă la bază convingerea Președintelui României că persoana desemnată va putea să coaguleze o majoritate parlamentară în vederea învestirii Guvernului”, arată, în motivarea deciziei, judecători CCR. “Curtea constată că, în cauză, Președintele României a desemnat în calitate de candidat la funcția de prim-ministru, în data de 6 februarie 2020, aceeași persoană care ocupă funcția de prim-ministru al Guvernului căruia Parlamentul i-a retras încrederea prin adoptarea unei moțiuni de cenzură cu doar o zi înainte, în data de 5 februarie 2020. Aceasta, în absența oricărui element de natură să creeze convingerea Preșdintelui României că, în decurs de o zi, s-ar fi schimbat ceva în privința opțiunii parlamentare, ceea ce demonstrează, ab initio, o ignorare a rolului și voinței Parlamentului exprimate prin adoptarea moțiunii de cenzură, așadar utilizarea procedurii prevăzute de art.103 alin. (1) din Constituție contrar scopului pentru care a fost instituită” – se ma arată în decizie.
Președintele, somat instituțional să declanșeze starea de urgență
Ultima lovitură pe care o primește președintele Klaus Iohannis a venit, ieri, din partea instituției Avocatului Poporului, care a intervenit în criza din sănătate generată de pandemia de coronavirus. În calitate de garant constituțional al drepturilor și libertăților fundamentale, Avocatul Poporului “solicită Președintelui României să declare starea de urgență, iar Parlamentului României să o încuviințeze, în conformitate cu art. 93 alin.(1) și (2) din Constituția României. Nu punem în discuție oportunitatea măsurilor luate până acum, necesitatea restrângerii unor drepturi, dar acest lucru este obligatoriu să se întâmple așa cum prevede legea fundamentală în cazul situațiilor excepționale. Acestea sunt exigențele statului de drept, în care restrângerea unor drepturi și libertăți nu poate fi făcută decât în condițiile art. 53 din Constituția României”.
“Jurnalul” a devoalat, încă de acum două săptămâni, faptul că, potrivit Constituției, numai președintele României poate declara starea de urgență, cu avizul Parlamentului. Numai că tot Legea Fundamentală interzice ca, pe perioada instituirii stării de urgență, președintele să poată dizolva Parlamentul. În aceste condiții, putem înțelege în cheie politică reacția pe care Klaus Iohannis a avut-o, în urmă cu două zile, la întrebarea dacă ia în calcul să instituie starea de urgență. “Vă dau un sfat, dacă mai vedeți, la televizor, un politician care vă dă astfel de sfaturi, să schimbați canalul. Luați act numai de informările transmise de instituțiile statului”. Cererea privind instituirea stării de urgență a fost formulată de instituția statului numită Avocatul Poporului.
De la succes pe toată linia, la eșec pe toată linia
Așa cum precizam mai sus, astrele politice au devenit nefavorabile președintelui, după ce, în anul electoral 2019, acesta a repurtat numai victorii. “Jurnalul trece în revistă evenimentele politice majore, în care Klaus Iohannis a triumfat, dar și eșecurile de care are parte, odată cu intrarea în anul politic electoral 2020:
- Câștigarea, de către PNL, a alegerilor pentru Parlamentul European (realizată);
- Validarea referendumului “pe justiție”, convocat de președinte (realizată);
- Condamnarea la închisoare cu executare a lui Liviu Dragnea și decapitarea conducerii PSD (realizată);
- Blocarea activității Guvernului Dăncilă, prin refuzul de a revoca și numi unii miniștri, dar și de a desemna miniștri interimari (rezolvată);
- Ruperea Coaliției de guvernare PSD-ALDE (realizată);
- Demiterea Guvernului PSD, prin moțiune de cenzură, înaintea alegerilor prezidențiale (rezolvată);
- Instalarea Guvernului minoritar PNL, condus de Ludovic Orban (realizată);
- Moțiunea de cenzură și demiterea Guvernului Orban (eșec major pentru Klaus Iohannis);
- Renominalizarea lui Ludovic Orban ca premier, în vederea picării în Parlament, la vot (eșec);
- Schimbarea legii electorale pentru alegerile locale, cu un an înainte de data alegerilor (eșec);
- Schimbarea legii electorale pentru alegerile parlamentare, pentru declanșarea anticipatelor (eșec);
- Nominalizarea unui nou premier, care să pice la vot sau care, votat fiind, să umble, din nou, la legislația electorală în an electoral (eșec);
- Dizolvarea Parlamentului și declanșarea alegerilor anticipate (eșec).
