POLITIC
Bumbu, Dinu, Radulescu, Tudorici. Sunt doar cativa ilustri anonimi care ravnesc la functia suprema in stat si vor sa candideze la alegerile din aceasta toamna. Scrutinul din 2000 arata insa ca astfel de personaje nu prea au loc la masa greilor, singurul lor castig fiind experienta.
Acum patru ani, cativa ilustri anonimi au intrat in cursa pentru functia suprema in stat, iar astazi nu se mai stie mare lucru despre ei. Nu au obtinut nici 1% din voturi, dar au reusit sa se faca remarcati. Cel putin pentru "curajoasa incercare" de a dispersa voturile. O situatie similara se anunta si in acest an.
ANIELA NINE, CARMEN VINTILA
Legea fundamentala a tarii permite romanilor care indeplinesc un set minim de conditii sa se inscrie in cursa pentru fotoliul de la Cotroceni. Asa ca nici una din cursele electorale de pana acum nu a fost lipsita de nota de culoare data de candidaturile unor persoane mai putin sau chiar necunoscute in politica damboviteana. Primele semne ca nici cursa prezidentiala de anul acesta nu se putea inscrie in alte sabloane au aparut deja.
ANONIMI. Desi pana la expirarea termenului de depunere a candidaturilor pentru Cotroceni mai este aproape o luna, "anunturile de participare" s-au facut in mare parte, fie ca este vorba de candidatii partidelor parlamentare, fie de altii mai putin cunoscuti. In ultimul caz, un prim anunt a venit cu ceva timp in urma din partea unei pensionare din Brasov, Doina Elena Noghiu, care isi propune astfel o "revenire" in prim-planul politicii, dupa ce in 1990 s-a numarat printre primii parlamentari ai tarii. O alta candidatura, lansata cu muzica si dansuri tiganesti, este cea a lui Viorel Bumbu, cunoscut ca reprezentant al etniei rromilor la Consiliul Europei in 1999, dar si ca personaj principal al unui sex-scandal desfasurat in Alba-Iulia. Pe aceeasi lista a "anonimilor politici" poate fi trecut si un alt aspirant la cea mai inalta functie in stat, independentul Gheorghe Dinu, de profesie avocat, care este cercetat de PNA pentru complicitate la infractiunile de abuz in serviciu, spalare de bani, evaziune fiscala si fals in declaratii savarsite de doi directori de la o societate comerciala. Lista continua cu numele lui Aurel Radulescu, preot vicar general al Bisericii Ortodoxe din SUA, care si-a anuntat, de asemenea, intentia de a se inscrie in cursa electorala luna trecuta. Desi la alegerile din 2000 a obtinut un scor electoral mai mult decat descurajant, 0,55%, avocata Gratiela Barla si-a anuntat inca din februarie decizia de a candida din nou pentru cea mai inalta functie in stat. Si aceasta pentru a atrage atentia ca romano-americanca Lia Roberts, care intre timp s-a retras din cursa, nu este prima femeie candidat la Presedintia Romaniei, ea fiind de fapt detinatoarea acestui titlu.
PLUTONUL DE MIJLOC. Intr-o categorie intermediara pot fi inscrisi candidatii sustinuti de partide putin cunoscute pe scena politica, acestea neavand reprezentare parlamentara sau au fost constituite de curand. Este cazul Partidului Tineretul Democrat, ai carui membri l-au desemnat candidat la Presedintie chiar pe liderul lor, deputatul independent Raj Tunaru. Acesta a strans insa numai 50.000 de semnaturi din cele 200.000 necesare inscrierii candidaturii. Desi nu este sigur suta la suta ca va strange toate semnaturile, Tunaru ramane optimist. El este totusi dezamagit de reactiile pe care le au unii oameni. I s-a intamplat ca unul dintre ei, atunci cand i s-a cerut buletinul, sa-l intrebe: "Ce, vrei sa-mi iei casa?" Si Uniunea pentru Reconstructia Romaniei, partid declarat al tinerilor, si-a lansat in cursul lunii septembrie candidatul propriu pentru Cotroceni in persoana profesorului universitar Marian Tata, trecut de mult de varsta tineretii. Ulterior, URR s-a razgandit si a decis sa nominalizeze pentru aceasta functie un candidat "reprezentativ pentru media de varsta a membrilor URR", numele acestuia fiind Ovidiu Tudorici. Un alt partid nou, Actiunea Populara, infiintat de fostul presedinte al Romaniei Emil Constantinescu a decis sa inscrie in cursa pntru Cotroceni un candidat propriu, Marian Milut, dupa ce discutiile in vederea fuziunii cu PNTCD au esuat.
Citește pe Antena3.ro
STATISTICA
La alegerile din 1996, zece candidati au obtinut scoruri sub 1%. George Muntean (PPR) - 0,43%, Radu Campeanu (ANLE) - 0,35%, Nutu Anghelina (independent) - 0,34%, Constantin Mudava (independent) - 0,31%, Constantin Niculescu (PNA) - 0,24% si Nicolae Militaru (independent) - 0,22%, sunt doar cateva exemple. O situatie asemanatoare s-a inregistrat si in anul 2000, cand din 11 candidati, patru au obtinut sub 1% din voturi fiecare: Paul de Romania (PRN) - 0,49%, Ion Sassu (PSM) - 0,34%, Gratiela Barla (independent) - 0,55%, Niculae Cerveni (PLDR) - 0,29%. Daca luam in considerare sondajele efectuate pana acum, situatia nu va fi diferita nici anul acesta.
SONDAJ
La inceputul anului, taranistii si-au ales un personaj nu foarte cunoscut, Constantin Timoc, pentru a candida la Presedintie. Dupa ce conducerea PNTCD a fost schimbata, s-au schimbat si lucrurile. Potrivit vicepresedintelui partidului Serban Bubenek, acum posibil candidat ar putea fi chiar liderul partidului, Gheorghe Ciuhandu. Depinde insa de rezultatul unui sondaj in care timisorenii vor fi consultati despre posibilitatea ca primarul lor sa candideze pentru functia suprema in stat. Daca Ciuhandu este considerat un "bun model pentru oamenii din Timisoara, atunci poate fi un model bun si pentru restul tarii, si este probabil ca Ciuhandu sa candideze", a spus Bubenek.
LEGISLATIE
Conform noii legi privind alegerea presedintelui Romaniei (370/2004), candidaturile propuse de partidele si de aliantele politice, precum si candidaturile independente pot fi depuse numai daca sunt sustinute de cel putin 200.000 de alegatori. Un alegator poate sustine un singur candidat. Propunerile de candidati pentru alegerea presedintelui Romaniei se depun la Biroul Electoral Central, cel mai tarziu cu 30 de zile inainte de data alegerilor. Pentru primirea propunerilor trebuie indeplinite cateva conditii printre acestea numarandu-se si existenta declaratiei de avere, a unei declaratii, pe propria raspundere, privind apartenenta sau neapartenenta ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca politie politica, precum si a listei sau listelor sustinatorilor. Pana la 20 de zile inainte de data alegerilor, candidatul, partidele politice, aliantele politice si cetatenii pot contesta inregistrarea sau neinregistrarea candidaturii. Contestatia se depune la BEC, care o inainteaza, in termen de 24 de ore, Curtii Constitutionale. Curtea Constitutionala solutioneaza contestatia in 48 de ore de la inregistrare. Solutia este definitiva si se publica in Monitorul Oficial.