Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
USR-PLUS i-a retras premierului Florin Cîțu sprijinul politic, după ce șeful Executivului l-a remaniat pe ministrul Justiției Stelian Ion. Este pentru a doua oară când progresiștii conduși de Dan Barna și de Dacian Cioloș declară că nu-l mai vor pe Cîțu premier, după un episod similar, petrecut în primăvara acestui an, când același prim-ministru l-a dat afară de la Palatul Victoria pe ex-ministrul Sănătății Vlad Voiculescu. Și atunci, ca și acum, USR-PLUS au mers pe soluția ultimatumului către cei de la PNL. Ori fără Cîțu, ori fără Guvern. Dincolo de criza politică generată prin demiterea lui Stelian Ion, una deloc surprinzătoare, având în vedere că fostul ministru a intrat, încă de la începutul verii, în colimatorul președintelui Klaus Iohannis, ineditul situației este că partidele care se urăsc la propriu între ele se concurează acum în moțiuni de cenzură pentru demiterea lui Cîțu. USR-PLUS pare să joace însă un joc dublu, susținând că, deși este pregătit să depună o moțiune de cenzură, vrea să rămână și la guvernare, în aceeași formulă de coaliție, însă cu un alt premier de la PNL. Și tot USR-PLUS este formațiunea care ar putea scurta acest război al nervilor, dacă miniștrii săi și-ar da în bloc demisia din Executiv, schimbându-se, astfel, componența politică a Guvernului. Ceea ce, automat, l-ar obliga pe Florin Cîțu să ceară un nou vot de încredere din partea Parlamentului. În situația în care Cîțu nu ar reuși să strângă o majoritate, Guvernul este demis.
După demiterea lui Stelian Ion de la Ministerul Justiției, scena politică a fost, practic, aruncată în aer. PSD a anunțat că începe deja strângerea de semnături pentru depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Cîțu. AUR s-a apucat deja să strângă semnături pentru propria moțiune de cenzură. USR-PLUS amenință cu depunerea propriei moțiuni de cenzură. Fiecare dintre aceste partide, aflate în opoziție atât ca raport de forțe pe scena politică, dar și adversare la cuțite între ele, anunță inițierea unei moțiuni de cenzură. „Jurnalul” a identificat nu mai puțin de opt scenarii în care s-ar putea juca această scenetă politică.
Pentru depunerea unei moțiuni de cenzură, inițiatorii au nevoie de semnăturile unei pătrimi din totalul senatorilor și deputaților. Actualul Parlament numără 466 de membri, ceea ce înseamnă că este nevoie de 117 semnături. Configurația politică a actualului Parlament arată în felul următor: PSD are 157 de parlamentari (47 de senatori și 110 deputați), PNL are 134 de parlamentari (41 de senatori și 93 de deputați), USR-PLUS are 80 de parlamentari (25 de senatori și 55 de deputați), AUR are 43 de parlamentari (13 senatori și 30 de deputați), UDMR are 29 de parlamentari (9 senatori și 20 de deputați), la care se adaugă Grupul Minorităților Naționale din Camera Deputaților (18 parlamentari) și cinci parlamentari neafiliați. Doar două partide pot strânge, din rândurile propriilor membri, semnăturile necesare depunerii unei moțiuni de cenzură. Este vorba despre PSD și PNL. Exclus ca liberalii să-și dărâme propriul premier.
Citește pe Antena3.ro
Cu toate acestea, există posibilitatea ca o parte a PNL să voteze o moțiune de cenzură. Este vorba despre parlamentarii care îl susțin pe Ludovic Orban la șefia partidului, cu ocazia congresului din 25 septembrie. Mai exact, sunt opt senatori și 28 de deputați liberali, dintre ei făcând parte și câțiva care, deși fac parte din organizațiile județene pro-Cîțu, pe persoană fizică nu se află în tabăra actualului premier. Fără acești parlamentari, PNL se poate baza pe doar 98 de senatori și deputați.
Din opt scenarii posibile, doar trei au șanse de reușită
Așadar, primele trei din cele opt variante în care o moțiune de cenzură poate fi depusă aduce PSD ca principal actor al acestei acțiuni. Prima variantă este ca PSD să depună o moțiune de cenzură, care să fie semnată de AUR și de independenți. Ar aduna 205 semnături, însă voturile sunt insuficiente pentru a dărâma Guvernul. Trebuie 234 de voturi.
A doua variantă este ca moțiunea PSD să fie votată de AUR, de independenți și de parlamentarii liberali pro-Orban. Asta ar însemna 241 de de voturi, situație în care Guvernul Cîțu este demis.
A treia variantă este o moțiune depusă de PSD, care să fie votată de AUR, de independenți, de USR-PLUS și de parlamentarii pro-Orban, situație în care s-ar strânge nu mai puțin de 321 de voturi. Moțiunea ar trece cu 87 de voturi în plus față de minimumul necesar.
AUR, cu cei 43 de parlamentari, nu are, practic, nici măcar semnăturile necesare pentru a depune o moțiune de cenzură pe cont propriu, nici dacă ar atrage de partea sa și cei cinci parlamentari independenți. Astfel că această variantă, a patra, nu are nicio șansă.
A cincea variantă ar fi ca moțiunea inițiată de AUR să fie sprijinită și de cei de la USR-PLUS, la care să se alăture independenții. S-ar strânge 128 de voturi. Insuficiente.
Cea de-a șasea variantă este o moțiune de cenzură depusă de AUR, care să fie votată de USR-PLUS, de parlamentarii liberali pro-Orban și de cei independenți. Ar însemna 164 de voturi.
A șaptea variantă este ca USR-PLUS să depună o moțiune de cenzură, dar la care să achieseze doar parlamentarii pro-Orban și cei independenți. Nu s-ar aduna mai mult de 121 de voturi, cu patru mai multe decât semnăturile necesare depunerii ei.
Cea de-a opta variantă identificată, care ar asigura succesul moțiunii, este și cea mai incredibilă din punct de vedere politic. USR să depună o moțiune de cenzură împreună cu PSD. S-ar strânge 237 de voturi, iar Guvernul ar fi destituit.
Progresiștii ar putea încheia orice tevatură, dacă ar demisiona în bloc din Executiv
Matematic vorbind, o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Cîțu poate întruni numărul de semnături și poate avea succes cu aportul PSD. Iar asociarea USR-PLUS cu „ciuma roșie”, pentru a-și dărâma propriul guvern ar putea fi sancționată dur de susținătorii formațiunii progresiste. USR-PLUS, pe mai multe canale, atât oficiale, cât și neoficiale, au anunțat că vor demara procedurile depunerii sau susținerii unei moțiuni de cenzură chiar începând de luni, asta în condițiile în care astăzi va avea loc o ședință a coaliției. Progresiștii merg cu un mandat ferm la această întrunire: vor să rămână la guvernare, vor să păstreze intactă structura coaliției, dar vor un alt premier de la PNL. Altfel, vor dărâma guvernul în Parlament.
Interesant este că USR-PLUS face un joc dublu în acest război politic, formațiunea condusă de Dan Barna și de Dacian Cioloș având la dispoziție un instrument politic și constituțional mult mai eficient pentru a-l răsturna pe Florin Cîțu de la Palatul Victoria, decât amenințările cu moțiunea de cenzură. Acest instrument este demisia tuturor miniștrilor, secretarilor de stat și prefecților USR-PLUS, în bloc. Acest demers ar schimba compoziția politică a guvernului care a primit, în luna decembrie, votul de învestitură al Parlamentului.
La articolul 85 din Constituție, lucrurile sunt foarte clare din acest punct de vedere. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a postului, președintele României revocă și numește, la propunerea prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului. Însă dacă prin propunerea de remaniere se schimbă compoziția politică a guvernului, președintele va putea numi în loc alți miniștri numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea prim-ministrului. Mai pe scurtătură, Cîțu va trebui să se prezinte în fața Parlamentului cu un Cabinet format din două partide în loc de trei, pentru a primi un nou vot de încredere. Fără voturile celor de la USR-PLUS, Guvernul este destituit.
Care sunt mizele acestui scandal politic ce a aruncat România în haos
Conflictele din interiorul coaliției, care au condus la situația în care Florin Cîțu a demis al doilea ministru de la USR-PLUS, după ce, în primăvară, între partidele de la putere a fost semnat un protocol având exact această temă, ascund, de fapt, o bătaie pe bani. Pe mulți bani. Atât USR-PLUS, cât și PNL au, în această toamnă, alegeri interne pentru desemnarea noii conduceri. La PNL, Florin Cîțu pare să fie deja câștigător detașat în fața lui Ludovic Orban. Iar unul dintre argumentele forte cu care premierul a reușit să convingă majoritatea filialelor județene sunt fondurile guvernamentale pentru autoritățile locale, fonduri mult așteptate de edilii PNL, mai ales după o perioadă de criză sanitară, suprapusă peste una economică.
Proiectul „Anghel Saligny”, denumit de cei de la USR drept un „PNDL 3”, care este menit să „sifoneze banii publici pentru baronii locali și clientela de partid”, așa cum s-a întâmplat „pe vremea lui Udrea și a lui Dragnea”, înseamnă 50 de miliarde de lei – 10 miliarde de euro. Acești bani pot fi deblocați numai dacă Ordonanța de Urgență pregătită în acest sens este adoptată de Guvern, odată cu rectificarea bugetară. USR-PLUS se opune acestui proiect, iar Ministerul Justiției, condus, până ieri, de Stelian Ion, nu a dat avizul de legalitate. Lipsa acestui aviz a constituit, la nivel oficial, motivul pentru care Florin Cîțu a transmis la Palatul Cotroceni, în creierii nopții, cererea de remaniere a ministrului Justiției, aruncând, practic, guvernarea în aer.
În lipsa acestei ordonanțe, socotelile lui Cîțu pentru congresul din 25 septembrie riscă să sufere unele modificări, motiv pentru care premierul forțează, chiar și în condițiile acestei crize guvernamentale, implementarea acestui proiect „Anghel Saligny” în următoarea ședință de Guvern pe care intenționează să o convoace în cursul zilei de astăzi. Avizul refuzat de Stelian Ion va fi emis de ministrul interimar al Justiției, Lucian Bode, proaspăt numit prin decret prezidențial.
S-au luat de la bani. De la 10 miliarde de euro
Tot banii, și tot 10 miliarde de euro, este al doilea motiv de scandal. Dacian Cioloș se luptă cu Dan Barna pentru șefia USR-PLUS. Iar ministerul controlat de PLUS, cel al Sănătății, la conducerea căruia se află Ioana Mihăilă, o apropiată a lui Vlad Voiculescu, vrea să înființeze o Agenție Națională a Investițiilor în Sănătate. La conducerea căreia să fie „uns” nimeni altul decât Vlad Voiculescu. Cu un buget de 10 miliarde de euro pe mână, mai ales într-un astfel de domeniu și într-o astfel de perioadă, gruparea Cioloș îi poate aplica lovitura „decisivă”, la congresul din octombrie.
Mai mult, există unele informații conform cărora cel care împinge „pe scări” decizia ieșirii USR de la guvernare este chiar Dacian Cioloș, cu scopul de a-l putea acuza, ulterior, pe Dan Barna, la congresul din octombrie, că nu a știut să se impună ca lider al coaliției în fața PNL și a lui Florin Cîțu.
De cealaltă parte, Dan Barna însuși ar avea un reproș personal pe care i-l aduce premierului, dincolo de demiterea lui Stelian Ion. „Jurnalul” a dezvăluit, încă de luna trecută, că Florin Cîțu ar fi căzut la înțelegere cu Dan Barna ca acesta din urmă să devină președinte al Camerei Deputaților, după congresul PNL din 25 septembrie, congres care ar conduce nu doar la înlăturarea lui Ludovic Orban de la conducerea partidului, dar și din cea de deținător al celei de-a treia funcții în stat. Presiunile venite din interiorul grupării care-i susține candidatura lui Cîțu l-au făcut pe premier să se răzgândească, întrucât PNL vrea să păstreze această funcție. Pe Barna, șefia Camerei Deputaților l-ar fi avantajat la propriul congres, din luna octombrie.
Se joacă pe bune sau la cacealma?
Florin Cîțu pare foarte relaxat, în ciuda haosului politic care a pus stăpânire pe România în ultimele două zile. Ieri, premierul a convocat o ședință a Biroului Politic Național al PNL. La care au participat doar membrii din tabăra sa, unde s-a decis susținerea în continuare a lui Cîțu pentru funcția de prim-ministru. Prim-vicepreședintele Rareș Bogdan, împreună cu vicepreședintele Raluca Turcan și cu secretarul general Robert Sighiartău au declarat că Florin Cîțu se bucură de încrederea partidului și au făcut apel la USR-PLUS să-și reconsidere poziția cu privire schimbarea premierului. Mai mult, pe surse, se pare că PNL ar vrea să negocieze cu progresiștii o nouă împărțire a funcțiilor guvernamentale, pentru a da, totuși, ceva la schimb, ca o „plată” a acestei tevaturi.
Iar relaxarea premierului pare cu atât mai surprinzătoare cu cât liderii USR-PLUS exclud orice formă de colaborare guvernamentală cu Florin Cîțu premier. Mai mult, progresiștii îl somează pe Cîțu ca, până la finalul acestei zile, să își dea demisia, altfel vor depune moțiunea de cenzură.
Ei, bine, revenind la inflația de moțiuni de cenzură anunțată, lucrurile par să justifice, într-un fel, relaxarea premierului. PSD a declarat că nu va semna și nu va susține decât o moțiune de cenzură inițiată de social-democrați, deoarece sunt cel mai mare partid politic din Parlament. Ieri, formațiunea condusă de Marcel Ciolacu a redactat textul moțiunii de cenzură, în care acuză, în bloc, dezastrul economic, sanitar și social pe care l-a generat guvernul PNL – USR-PLUS și UDMR. Exclus, în aceste condiții, ca USR-PLUS să semneze și să voteze o astfel de moțiune de cenzură în care sunt ei înșiși acuzați ca parte a guvernării.
Pe de altă parte însă, USR-PLUS a redactat, la rândul său, un text al moțiunii de cenzură, în care îl acuză pe premierul Florin Cîțu de încălcarea protocolului coaliției de guvernare. O acuzație care nu interesează PSD, deoarece social-democrații nu sunt parte a guvernării. Exclus, așadar, ca social-democrații să susțină și să voteze o astfel de moțiune de cenzură.
A treia moțiune, inițiată de AUR, ar putea beneficia de semnăturile USR-PLUS. Însă PSD, având propria moțiune de cenzură, nu agreează să voteze un demers care nu poartă paternitatea sa. AUR, prin vocea copreședintelui George Simion, invită atât USR-PLUS, cât și PSD să voteze o moțiune comună, pentru a nu risca, din orgolii politice, ca demersul să eșueze.
