x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Politică Şi bune, şi rele despre România

Şi bune, şi rele despre România

de Sînziana Stancu    |    09 Dec 2009   •   00:00
Şi bune, şi rele despre România
Sursa foto: Adi Piclisan/Mediafax

De la comentarii despre instabilitatea politică, ipoteze despre o eventuală fraudare a alegerilor şi până la scenarii mai optimiste în privinţa realegerii preşedintelui ţării şi gesturi concrete de încredere din partea altor ţări, presa internaţională a acordat şi marţi atenţie ţării noastre.



Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Parlamentul german, Gunther Krichbaum, a comentat la Deutsche Welle că "România are nevoie de o cultură a convieţuirii politice". Parlamentarul creştin-democrat german consideră ca fiind "inacceptabil" ceea ce s-a întâmplat înainte de alegerile prezidenţiale. "Ceea ce s-a petrecut înainte de alegeri a fost inacceptabil. Au lipsit relatările obiective şi mie nu ştiu ca aşa ceva să se mai fi întâmplat într-o altă ţară membră a Uniunii Europene.

Nu este genul de cultură politică specifică democraţiei, ci mai degrabă o lipsă totală de fair-play", a declarat Krichbaum. El a mai spus că "de acum înainte, certurile trebuie să aparţină trecutului (...) De aceea, nici nu cred că trebuie luat în considerare anunţul social-democraţilor de contestare a votului. A fost un rezultat strâns dar rezultatul democratic stabilit trebuie asumat. Ţara are nevoie rapid de relaţii interne stabile".

JOCURI ÎN PARLAMENT
Kirchbaum este de părere că "diversele jocuri purtate în Parlament înainte de alegerile prezidenţiale au dăunat ţării" şi că importantă este acum o "guvernare stabilă", care să asigure României în continuare ajutorul financiar de la FMI. Întrebat dacă e cazul ca UE să facă presiuni asupra României pentru accelerarea reformelor, parlamentarul german a afirmat că din moment ce Bucureştiul primeşte resurse de la bugetul UE, ca şi ceilalţi membri ai Uniunii, "este obligatoriu un control riguros al respectării destinaţiei acestor fonduri, pentru ca scopul lor să nu fie alterat de acte de corupţie", adăugând că "există instrumente pentru blocarea fondurilor în cazul unor nereguli ivite" şi dând ca exemplu cazul Bulgariei.

Parlamentarul german a mai constatat, "cu părere de rău, că după integrare, lucrurile nu au mai funcţionat în România aşa cum trebuie". Totuşi, el a salutat realegerea preşedintelui Traian Băsescu, declarând că, deşi a fost o cursă strânsă, a fost o victorie. "Îl felicit personal. A meritat-o. Este un preşedinte uneori incomod, dar un preşedinte cu păreri clar exprimate şi sper că România se va linişti rapid şi va avea la fel de repede şi o guvernare", a conchis Krichbaum.

MERSUL PE SÂRMĂ
În ediţia online, Financial Times scrie că "România a plonjat într-o instabilitate politică şi mai adâncă după ce preşedintele în exerciţiu, Traian Băsescu, a fost declarat învingător în scrutinul de duminică, ale cărui rezultate strânse sunt contestate de susţinătorii adversarului său". "O mare parte din elita Bucureştiului a sperat însă într-o victorie a lui Geoană, gândindu-se că aceasta ar asigura o stabilitate, prin formarea unui nou guvern, care să îl înlocuiască pe cel al lui Emil Boc, demis în octombrie, continuă publicaţia britanică, fiind de părere că "mesajul de unitate" al lui Mircea Geoană, care părea să se îndrepte spre o victorie împreună cu liberalii, "a avut de suferit după o întâlnire în cursul nopţii cu un om de afaceri controversat, cu câteva zile înaintea scrutinului".

Multor români această situaţie le-a amintit de legăturile strânse dintre baronii Partidului Social-Democrat şi marile afaceri, scrie Financial Times.




ELVEŢIA NE DĂ BANI
Parlamentul elveţian a aprobat luni acordarea a 257 de milioane de franci (aproximativ 170 de milioane de euro) României şi Bulgariei, în cadrul contribuţiei Elveţiei la extinderea UE, relatează Swissinfo.org. Din cele 170 de milioane de euro, România va primi 120 de milioane. "Această sumă nu va merge la Bruxelles, nici în casieriile celor două state, ci în proiecte elveţiene realizate în colaborare cu partenerii locali", a precizat senatorul radical Dick Marty (PLR, de dreapta) în numele comisiei, argumentând că probleme de proastă guvernare şi corupţie există în continuare în cele două ţări.

El a dat asigurări că Elveţia a luat măsuri pentru a asigura buna funcţionare a sistemelor de control. Proiectele finanţate prin acest ajutor suplimentar se vor realiza prin Direcţia de dezvoltare şi cooperare (DDC) şi Secretariatul de Stat pentru Economie (SECO).

SCEPTICISM
Publicaţia irlandeză Irish Times remarcă faptul că Băsescu l-a devansat pe Geoană "cu mai puţin de un procent, într-un scrutin care nu a reuşit să pună capăt blocajului politic ce paralizează ţara afectată de recesiune". "Nu este de mirare, dat fiind că rezultatul este atât de strâns, iar (victoria - n.red.) nu va face decât să prelungească instabilitatea", a declarat analista Joanna Gorska, apreciind că rezultatul alegerilor "va îngreuna implementarea reformelor necesare şi este încă un obstacol în calea reluării acordului cu FMI".

Sub titlul "România se afundă în criză, deoarece preşedintele este acuzat de fraudă electorală", The Scotsman comentează la rândul său că rezultatul contestat al scrutinului ar putea compromite şansele ca România să iasă din cea mai gravă criză politică şi economică de la căderea comunismului, în urmă cu 20 de ani.

Publicaţia Ouest-France constată că Traian Băsescu, "cavalerul solitar", a fost reales, dar este complet izolat în plan politic, fără majoritate în Parlament şi că Partidul Democrat-Liberal, al preşedintelui, doreşte să "înceapă negocieri", în special alături de liberali şi de UDMR, care sunt însă aliaţii lui Mircea Geoană.

Le Temps estimează că al doilea mandat al lui Băsescu este "periculos" pentru el, în condiţiile în care formarea unui nou guvern se anunţă dificilă. Băsescu, al cărui partid nu dispune decât de o treime din voturi în Parlament, va trebui să recurgă la pragmatism pentru a încheia alianţe, la nevoie chiar cu unii dintre duşmanii săi din campanie.

Antonela Capelle-Pogacean, specialistă în problemele României în cadrul Centrului de Studii şi Cercetare Internaţională de la Paris, este însă de părere că cele 70.000 de voturi care îi despart pe Traian Băsescu şi Mircea Geoană "denotă mai degrabă fragilitate şi incertitudine şi nu o voinţă clară din partea electoratului".


Previziuni sumbre de la Stratfor
Incertitudinea referitoare la alegerile prezidenţiale ar putea genera revolte în România, comentează agenţia de analiză Stratfor. Rezultatele oficiale ale scrutinului prezidenţial îl arată învingător pe actualul preşedinte, Traian Băsescu (50,3%), iar contracandidatul său, liderul PSD Mircea Geoană (49,7%), acuză fraudarea votului.

Deşi tulburările politice nu reprezintă o noutate în România, recesiunea economică severă face ca revoltele interne să fie tot mai posibile. Stratfor, principalul editor online de analize geopolitice din lume, consideră că scrutinul de la 6 decembrie va întârzia cu siguranţă formarea unui nou Guvern şi desemnarea unui nou premier, într-un moment foarte nepotrivit pentru România, deoarece incertitudinea politică din jurul Guvernului s-a soldat cu blocarea împrumutului în valoare de 20 de miliarde de euro acordat de FMI.

Pe lângă problemele economice, în România există şi importante nemulţumiri sociale. Înaintea turului al doilea al alegerilor prezidenţiale, o serie de proteste "spontane" au izbucnit la 1 decembrie, la Timişoara. Dacă aparent protestele erau "anticomuniste", unii demonstranţi au fost văzuţi în timp ce rupeau postere ale lui Mircea Geoană. Susţinătorii acestuia au afirmat că protestele ar fi fost organizate de tabăra lui Băsescu pentru a face o legătură între Geoană, PSD şi regimul comunist din România.

Apariţia unor revolte de o amploare mai mare este foarte posibilă, apreciază Stratfor. Recesiunea, alături de un grad mare de incertitudine economică, are toate şansele să ofere multora motive de a ieşi în stradă. Pe lângă aceasta, evenimentele care marchează împlinirea a 20 de ani de la revoluţia anticomunistă vor începe la 16 decembrie şi vor oferi formaţiunilor anti-Băsescu ocazia de a se coaliza. Conflictul dintre Băsescu şi Geoană, plasat în contextul viitoarei aniversări a revoluţiei anticomuniste, ar putea genera o lună decembrie foarte incendiară în România.
• Ioana Bugean

×
Subiecte în articol: alegeri 2009