Traian Băsescu a dat, ieri, pentru prima dată declarații în fața instanței, în dosarul în care este acuzat de colaborare cu Securitatea, dând note informative despre colegii săi, sub numele de cod „Petrov”. Cu un tupeu maxim, fostul președinte a afirmat că el nu știa că contrainformațiile militare reprezintă Securitatea și că a aflat legătura dintre cele două instituții abia după Revoluție. Curtea de Apel București urmează ca pe 20 septembrie să decidă, prin hotărâre judecătorească, dacă turnătoriile lui Băsescu au caracterul unor acțiuni de poliție politică.
„Niciodată n-am ştiut că mi s-a dat un nume conspirativ. Abia când mi s-au dat cele două note, colonelul Tudor mi-a zis: Semnează Petrov.(...). Eu nu am ştiut că contrainformaţiile militare reprezintă Securitatea. Eu abia după Revoluţie am aflat de legătura contrainformaţiilor militare. Am crezut că este un serviciu subordonat comandamentului forţelor navale, așa scrie şi pe frontispiciu”, a afirmat Băsescu în fața judecătorilor, susținând că numele Petrov este doar pe acele două note descoperite, recent, de CNSAS. Totodată, fostul preşedinte a mai subliniat că se întâlnea şi cu tinerii străini în timpul studenţiei.
„Petrov” se victimizează
Mai mult, Băsescu precizează că era obligat, la vremea respectivă, să răspundă la întrebările adresate de ofiţeri, și că nu putea să mintă în legătură cu diferitele incidente petrecute cu colegii. „Nu-i puteam minţi. Nu am avut nicio reţinere în a ne distra, eram tineri. La un apel, nu am raportat că nu au venit în unitate trei colegi. Ghinionul a făcut ca ăştia să vină în cursul nopţii. Au sărit gardul - primii doi au plecat şi al treilea a căzut în cap. A fost ger foarte mare, norocul lui a fost că s-a întâmplat cu 20 de minute înainte de schimbul de gardă. Noroc că l-a găsit schimbul de gardă şi l-a dus la infirmerie. Am fost arestat 7 zile pentru că nu am raportat întârzierea de învoire”, a mai spus fostul președinte.
Notele informative, la dosar
Traian Băsescu riscă, în situația în care va fi declarat, de către instanță, drept colaborator al Securității, să fie cercetat penal pentru fals în declarații, având în vedere că, de-a lungul ultimilor ani, a depus declarații pe propria răspundere că nu a conlucrat cu organele represive ale sistemului comunist, în sensul de „poliție politică”. Ultima astfel de declarație a semnat-o chiar anul acesta, când a candidat pentru un post de europarlamentar.
Dosarul înregistrat la Curtea de Apel București a fost deschis la sesizarea CNSAS, instituția arătând că fostul președinte al României și-a turnat foștii colegi la Securitate și că a menținut legătura cu ofițerii de informații „ca persoană de sprijin”, până în ultimii ani ai regimului Ceaușescu. La dosarul transmis de CNSAS instanței se regăsesc mai multe documente ale SRI și Ministerului Apărării Naționale care fac referire la această relație a lui Băsescu cu fosta Securitate.