ABERANT! Statul dă 1 milion/an ca să nu avem sânge în spitale

Pacienţii români cu imunodeficienţe primare sunt afectaţi constant de criza imunoglobulinei. Acest tratament vital, pentru anumite forme de boală, este produs din plasma sanguină umană, pe care statul român o aruncă. Ba mai mult, plăteşte şi până la un milion de euro, în fiecare an, pentru distrugerea acesteia. În acest context, organizaţiile de pacienţi cer autorităţilor înfiinţarea de urgenţă a centrelor de colectare a plasmei şi utilizarea acestui produs sanguin pentru obţinerea imunoglobulinelor.

Imunoglobulina este tratamentul care îi ţine în viață pe pacienții cu imunodeficienţe primare. Bolnavii din România care au nevoie de acest medicament au fost grav afectaţi, în perioada 2017-2018, de criza imunoglobulinei, care a debutat în vara anului 2017 şi s-a întins până în primăvara anului trecut. Această criză s-a rezolvat, temporar, în urma activării, de către Ministerul Sănătății, a Mecanismului European de protecție civilă, în primăvara anului trecut. Pe termen lung însă, specialiştii spun că soluția ar fi înfiinţarea unor centre de colectare a plasmei sanguine umane, care nu există în acest moment în țara noastră.

100.000 de litri de plasmă distruşi, anual

În lipsa acestor centre de colectare, plasma obţinută în urma separării componentelor din sânge trebuie distrusă. Secretarul de stat, Cristian Grasu, a anunţat, ieri, că în România se distruge foarte multă plasmă, ajungându-se până la aproximativ 100.000 litri distruşi în fiecare an. 

„Noi distrugem plasmă în fiecare an. Multă. Că o distrugem - este păcat, că mai şi plătim zece euro pe fiecare litru plasmă distrus - este deja o problemă care ne pune în situaţia de gândi o metodă eficientă de a câştiga ceva din treaba aceasta. Adică, dacă am folosi această plasmă, în loc să o distrugem dintr-o dată, am economisi zece euro la fiecare litru de plasmă distrus şi înţeleg că sunt aproape 100.000 de litri care se aruncă şi se distrug. La nivel naţional, rapoartele noastre arată între 72.000 şi 100.000 de litri pe an”, a spus Grasu, într-o dezbatere publică desfăşurată la Ministerul Sănătăţii, pe marginea unui proiect de Ordonanţă ce prevede reorganizarea activităţii de trasfuzie sanguină.

Pacienţii cer ca plasma să fie colectată şi utilizată

În cadrul dezbaterii de ieri, Asociaţia Română a Pacienţilor cu Imunodeficienţe Primare (ARPID) a atras atenţia că propunerea de modificare legislativă se referă „doar” la plasma care poate fi utilizată în procesul transfuzional, nu şi la cea din care poate fi obţinută imunoglobulina. Totodată, ARPID a solicitat adoptarea, în regim de urgenţă, a cadrului legislativ pentru înfiinţarea şi funcţionarea de centre pentru colectarea plasmei în vederea obţinerii imunoglobulinelor.

„Solicităm adoptarea în regim de urgenţă a cadrului legislativ pentru înfiinţarea şi funcţionarea de centre de colectare de plasmă în vederea fracţionării fie de stat, fie privat, fie în parteneriat stat-privat, conform studiului de fundamentare pentru construirea şi operarea unei bănci naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem”, a Stela Andreea Pîrvu, de la ARPID.

„Ca utilizatori de produs obţinut din plasmă (imunoglobulina), sesizăm că această propunere de modificare de lege nu se referă deloc la procesul de colectare de plasmă prin plasmafereză, singura metodă viabilă de obţinere a plasmei în vederea fracţionării şi obţinerii de imunoglobulină şi, astfel, asigurarea măcar parţial a autosuficienţei recomandată de UE”, spun reprezentanţii ARPID.