Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După ce, timp de doi ani consecutiv, România a fost catalogată drept statul cu cel mai prost sistem de sănătate din Europa, în 2018, ţara noastră a reuşit să depăşească Albania din punctul de vedere al calităţii şi rentabilităţii actului medical. Însă, această „performanţă” nu se datorează atât ameliorării serviciilor medicale autohtone, cât, mai degrabă, scăderii calităţii sistemului albanez, după cum relevă cel mai recent raport privind calitatea sistemelor de sănătate din Europa, „Euro Health Consumer Index 2018”. România are o structură învechită a sistemului medical şi probleme grave de management al întregului sector public de sănătate, subliniază autorii raportului.
Potrivit „Euro Health Consumer Index (EHCI) 2018”, publicat la finalul lunii februarie 2019, România se situează pe locul 34 din cele 35 de state europene monitorizate, anul trecut, de Health Consumer Powerhouse, o organizație neguvernamentală cu sediul în Franța, obţinând doar 549 de puncte din cele 1.000 posibile.
Practic, cu acest punctaj, ţara noastră a reuşit, în 2018, să depăşească „la mustaţă” Albania, care a obţinut 544 de puncte la calitatea sistemului de sănătate, în scădere faţă de 2017 (596 de puncte).
Serbia ne dă clasă
Sistemul de sănătate din România este mai slab, însă, faţă de cel al ţărilor vecine. Scorul primit de Ungaria, spre exemplu, este de 565 de puncte, Bulgaria a primit 591 de puncte, iar Serbia – 699.
La polul opus, statele europene cu cele mai bune sisteme de sănătate sunt considerate Elveţia (893 puncte), Olanda (883 puncte), Norvegia (857 puncte), Danemarca (855 puncte) şi Belgia (849 puncte), acestea apropiindu-se foarte mult de îndeplinirea tuturor criteriilor considerate necesare unei sistem medical bun.
Citește pe Antena3.ro
Punctajele totale acordate fiecărei ţări au fost obţinute prin analizarea a nu mai puţin de 46 de indicatori - dobândite din studii şi baze de date internaţionale, chestionare completate de asociaţii de pacienţi - grupaţi în şase mari categorii: drepturile pacienţilor şi informarea acestora, accesibilitatea sistemului medical pentru populaţie (de exemplu, timpii de aşteptare pentru tratament), rezultatele tratamentelor, gama de servicii oferite şi extinderea lor, prevenţie şi accesul la produse farmaceutice. Potrivit raportului, ţara noastră ocupa ultimul loc sau unul dintre ultimele locuri la majoritatea indicatorilor luaţi în calcul pentru realizarea clasamentului.
Astfel, România a primit scoruri foarte mici la accesul la produse farmaceutice (doar 39 puncte), disponibilitatea serviciilor medicale (52 puncte) și la capitolul prevenţie (54 puncte), dar a primit punctaje ceva mai mari la accesibilitatea sistemului de sănătate (175 puncte) și rezultate (133 puncte).
Autorii raportului subliniază că „Albania, România și Bulgaria suferă de o structură învechită a sistemului de sănătate, cu rate înalte și costisitoare ale îngrijirii medicale în spitale, comparativ cu asistența medicală în ambulatoriu”. Potrivit acestora, cu cât este mai mare rata internărilor în spital, „cu atât este mai învechită structura îngrijirii medicale”. „Dacă olandezii, elveţienii şi (posibil) italienii preferă internări de lungă durată în spital, o fac pentru că îşi permit acest lucru. Bulgaria, România şi Albania nu îşi permit”, concluzionează autorii raportulului, care consideră că aceste trei state au nevoie de asistență profesionistă pentru restructurarea sistemelor medicale.
„România are probleme grave cu managementul întregului său sistem public. În sectorul de sănătate, discriminarea grupurilor minoritare precum romii (3,5-4% din populație) afectează rezultatele, ceea ce în raportul EHCI 2018 este mai sever penalizat decât în rapoartele anterioare”, se arată în raportul EHCI 2018.
Publicat anual, încă din 2005, raportul „Euro Health Consumer Index” (EHCI) evaluează modul în care sistemele medicale din Europa îi servesc pe pacienţi, atât din punctul de vedere al calităţii actului medical, cât şi al costurilor şi rentabilităţii.
Comisia Europeană consideră că această analiză oferă cea mai precisă şi de încredere comparaţie a sistemelor de sănătate europene
