Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După ce la începutul lunii decembrie Senatul a adoptat, în calitate de cameră decizională, proiectul de lege care interzice violenţa psihologică - bullying - în unităţile de învăţământ, instituțiile din București au semnat un protocol menit să prevină acest fenomen cât mai eficient în ceea ce privește relația între victime, școli și autorități.
Primul pas în lupta împotriva bullyingului este indentificarea faptei. Un copil-victimă va anunţa ceea ce i se întâmplă de la apariţia primelor conflicte, de cele mai multe ori verbale, profesorului de serviciu pe şcoală, care are obligaţia să rezolve situația și se prevină comiterea unor fapte similare. Apoi, dirigintele va organiza, cu sprijinul consilierului şcolar, o oră de discuţii cu elevii, în cadrul cărora le va prezenta efectele negative ale bullyingului, punând accentul pe conştientizarea, de către elevi, a faptului că oricine poate ajunge o victimă. Dacă violențele se agravează, victima, agresorul și părinții lor sunt obligați să meargă la şcoală pentru a purta o discuţie despre realizarea unui plan psihologic pentru cei mici, cu psihologul școlii. Acest lucru se face numai cu acordul părinţilor copilului respectiv. În cazul unui refuz din partea părinților, directorul școlii îi va chema din nou, pentru a vorbi despre gravitatea situației. Directorul este obligat să raporteze apoi cazul la Protecția Copilului, și la Poliție, în cazul în care s-a produs și o infracțiune.
Cum acționează autoritățile
Pe plan local, la nivelul unităţii de învăţământ, directorul activează Comisia pentru prevenirea şi combaterea violenţei în mediul şcolar, prevăzută la art. 79 alin (I) lit. (f) din Ordinul 5079/31.08.2016. Pe scurt, această comisie este obligată să colaboreze cu poliția, să elaborează rapoarte privind securitatea şcolarilor și să propună măsuri de prevenție a delincvenței juvenile. Poliția acţionează pe două căi: prin Serviciul de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii, care realizează activitatea de informare şi în școală, pentru a combate extinderea unor fapte similare. Solicitarea se face pe e-mail: prevenire@b.politiaromana.ro. Dacă minorul are mai puțin de 14 ani, directorul anunţă obligatoriu Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC), pentru că aceștia nu răspund penal. Apoi, în urma unei rezoluții din partea Parchetului, DGASPC instrumentează cazurile copiilor care au săvârşit o faptă de natură penală şi nu răspund penal, confom art. 84 din Legea 272/2004 republicată privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. În cazul celor de peste 14 ani, conform Codului Penal, un minor începe să răspundă în faţa legii. (Theodora Șutiu)
46% dintre copiii din România au fost la un moment dat victime ale bullying-ului, 53% dintre aceștia fiind fete. 1 din 4 copii a fost umilit în fața colegilor.
Un studiu al organizației Salvați Copiii menționează că elevii chestionați erau conștienți de impactul bullying-ului asupra victimelor: reduce sentimentele de autovaloare şi poate duce la izolare, depresie și chiar suicid.
