Cum sunt obligați medicii de familie să facă voluntariat 

Chiar dacă este vorba de pacienți asigurați în sistemul public de sănătate și care sunt înscriși la medicul care îi consultă, statul român nu îi plătește doctorului mai mult de 20 de consultații zilnic, astfel că o bună parte din activitatea acestuia devine muncă voluntară. „Cam 4.000 de lei donează cabinetul meu luna asta Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București”, spune dr. Raluca Zoițanu, care doar în cursul lunii martie a făcut 170 de consultații în plus față de numărul maxim decontat de stat. 

MONICA COSAC  

Numărul de servicii medicale decontate medicilor de familie este limitat prin contractul impus de Casa Național de Asigurări de Sănătate (CNAS), iar pe perioada stării de alertă plafonul aprobat de autorități a fost de 25 de consultații pe zi, față de 20/zi cât se decontează în mod normal. Chiar și cu surplusul de consultații valabil până la finalul lunii martie, numărul pacienților care s-au prezentat la cabinet a fost mult mai mare. 

Un sfert dintre consultații, nedecontate

„Cam 4.000 de lei donează cabinetul meu luna asta Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București, în contul consultațiilor oferite din prea plinul inimii mele pacienților mei, asiguraților ei, în luna martie. Vreo 170 de consultații, în exces față de cele 500 decontate de casa de asigurări într-o lună. Sunt consultațiile care depășesc plafonul de 25/zi aprobat în starea de alertă. Acum am revenit la 20/zi, deși solicitările sunt tot 30/zi și peste. Cel puțin la cabinetul meu, care are un anumit număr (mediu) de pacienți, structură pe vârste, comportament vizavi de sănătate etc. La alți colegi probabil este și mai mare decât atât donația...”, spune dr. Raluca Zoițanu, precizând că nu a luat în calcul și consultațiile cu erori de SIUI. 

„De exemplu, pentru că pacientul înscris la mine, care vine doar la mine pentru consultații, nu este validat de SIUI la mine. Sau pentru că n-a mers cardul, deși era în cititor, aveam net și totul părea să funcționeze. Un sughiț al sistemului IT care a costat peste 100 de milioane de lei, o consultație în minus pentru cabinetul meu”, exemplifică medicul, pe Facebook, adăugând că pacienții se supără tot pe doctori când le spun că nu au locuri pentru programare. 

20 de lei/consultație, după 10 ani de Medicină

În România, lista unui medic de familie are, în medie, 2.000 de pacienți, ne-a explicat dr. Zoițanu, iar la o astfel de listă, fie că este vorba de perioada virozelor sau nu, „30 de consultații pe zi este media”. Însă sunt zone în care numărul pacienților înscriși la un medic de familie este mai mare. 

„Dacă ai în listă 2.500-3.000 de pacienți, probabil că ajungi și la 50-60 de consultații pe zi. Conform contractului, toată lumea are 20 de consultații – dacă ai până-n 2.200 de pacienți în listă. Doar dacă ai peste 2.200 poți să-ți mai mărești programul cu o oră și, atunci, ai voie să faci 24 de consultații. Casa (CNAS – n.r.) este extrem de cinică. Noi am întrebat din februarie ce facem când depășim plafonul, când se termină starea de alertă, și ne-au răspuns că le băgăm în «per capita». Adică facem noi consultațiile așa, pe barba noastră, pentru că primim bani pe listă, pe pacienți. Dar, pentru un pacient adult, primești 50 de lei pe an. O consultație este plătită cu 20 de lei. Cam câte consultații poți să bagi în «per capita», totuși?! Și la un abonament pe care îl ai la sală, la Enel, oriunde... ai niște limitări: două intervenții pe an de la electrician, atâția kilowați pe lună. Dacă depășești, plătești în plus”, a spus, pentru Jurnalul, dr. Raluca Zoițanu, președintele Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF). 

Cinică este nu doar atitudinea, ci și suma de 20 de lei pe care statul român o plătește pentru o consultație doctorilor, care fac nu mai puțin de 10 ani de Medicină (6 ani de facultate și 4 de rezidențiat) pentru a ajunge specialiști în medicina de familie. Pentru o consultație similară în sistemul medical privat, la un medic generalist, spre exemplu, un pacient scoate din buzunar cel puțin 200-250 de lei. Practic, de cel puțin 10 ori mai mult decât decontează statul român. 

„În România, există tendința ca medicii să fie înțeleși greșit când vorbesc despre bani. Dar unele lucruri trebuie spuse și cunoscute. Chiar dacă nimeni nu se revoltă și nu pune presiune pe casa de asigurări, pe Ministerul Sănătății sau al Finanțelor, să justifice de ce își bat joc în halul ăsta de medicii de familie și ce fac cu banii asiguraților, totuși. Vorbim de peste 60 de miliarde lei anual în Sănătate din fonduri publice, din care pentru medicina de familie sunt alocate abia 3,6 miliarde lei”

Dr. Raluca Zoițanu, medic de familie.

Bilanțul unei zile la cabinet 

Un medic de familie din Sibiu a făcut bilanţul unei zile de luni la cabinet, zi în care s-au adunat, în total, 50 de consultații, multe dintre ele fiind afecțiuni acute, ce nu pot fi programate din timp. Astfel că programul efectiv de lucru al doctorului s-a prelungit până aproape de miezul nopții. 

„Bilanţul zilei: 50 consultaţii total 

• 10 cazuri gripă - 7 copii, 3 adulți; 24 infecţii căi respiratorii superioare (unele suspecte gripă) copii; 4 pneumonii - 3 copii, 1 adult; 4 bronşite copii; 2 otite - 1 copil, 1 adult; 1 laringită copil; 1 viroză cu exantem copil; restul, adulţi şi cronici cu alte probleme. 

• multe telefoane, ultimul pacient la 23.30”, a scris, recent, pe Facebook, medicul de familie Egri Eduard din Sibiu. 

„După noi nu vine nimeni”

Aproximativ jumătate dintre medicii de familie din România au peste 60 de ani şi, din păcate, din urmă nu vin prea mulţi doctori tineri care să le ia locul celor care în câțiva ani se vor pensiona. 

Cu un deficit deja uriaş de personal, îngropaţi în birocraţie și cu legi și reguli schimbate de mai multe ori pe an, nemulţumiţi de finanțare și de faptul că sunt ignorați constant de autorități, medicii de familie sunt tot mai puţini şi tot mai bătrâni. După ce termină Medicina, tinerii preferă să aleagă alte specialități medicale sau să plece în alte state din Europa, care le oferă condiţii mult mai bune.

„Marea problemă în viitor va fi lipsa medicilor de familie, mai ales în rural. Se va pierde controlul programului național de imunizare. Suntem majoritatea în jur de 60 de ani și după noi nu vine nimeni. Absolvenții de Medicină nu vor să facă medicina de familie. E prea complicat, prea costisitor și prea slab plătit comparativ cu medicina de spital”, a spus, pentru Jurnalul, dr. Corina-Mirela Rotaru, medic de familie în județul Maramureș. 

Aproape 500 de localități fără medic de familie

Anul trecut, preşedintele Colegiului Medicilor România (CMR), Daniel Coriu, atrăgea atenția că, în ceea ce privește medicina de familie, „asistăm la o adevărată deșertificare a României”, iar instituţiile de sănătate publică ar trebui să intervină pentru a rezolva această problemă.

„Din datele oferite de Casa Națională de Asigurări în 2018 – ulterior, aceste date nu au mai fost oferite publicului -, 424 de localități nu au medic de familie, iar aproximativ 1.100 de localități au un necesar neacoperit de medici de familie. Foarte curând, în viitorul apropiat, noi vom avea această mare problemă cu lipsa medicilor de familie”, a declarat președintele CMR, citat de rohealthreview.ro.