Fișa de monitorizare a pacienților COVID, făcută fără cap

Statul s-a spălat pe mâini de o parte dintre bolnavii cu COVID-19, lăsându-i pe cei cu forme ușoare în grija medicilor de familie, însă fișa de monitorizarea a pacienților, pe care doctorii sunt obligați să o completeze nu are capacitatea de a-i depista pe cei a căror stare se deteriorează. „Pacienții sunt întrebați doar de simptome, funcțiile vitale nu sunt menționate”, atrage atenția un medic specialist în Terapie Intensivă. 

Este cunoscut deja faptul că starea persoanelor infectate cu noul coronavirus – chiar și a celor cu simptome ușoare – se poate agrava rapid, în special din cauza scăderii saturației de oxigen din sânge. Specialiștii au explicat că, practic, un bolnav poate avea o saturație a oxigenului de până la 65-70 la sută – deși, în mod normal aceasta nu trebuie să scadă sub 93-94 la sută – și, cu toate acestea, să fie pe picioare și să facă diverse activități, fără să prezinte o simptomatologie care să-l alarmeze. Apoi, brusc, are o cădere și când ajunge la spital trebuie băgat direct la terapie intensivă. 

Aceasta este doar o situație pe care „Fișa de monitorizare” a pacienților cu COVID-19, izolați la domiciliu, cuprinsă în Ordinul Ministrului Sănătății 1.819/27 octombrie 2020, nu o ia în calcul. 

Concret, medicul de familie ar trebui să sune pacientul zilnic, timp de 14 zile, și să îl întrebe ce simptome are (respirație cu dificultate/senzație de lipsă de aer, tuse intensă, febră, dureri de cap, dureri musculare, dureri în gât, lipsa gustului, lipsa mirosului, diaree, oboseală) și dacă sunt mai accentuate față de ziua precedentă sau nu. 

Funcțiile vitale, omise

„Cred că decizia e bună să nu mai fie nevoiți toți pacienții să apeleze la serviciile medicale din spital. Din păcate, foaia de evaluare pe care medicii de familie trebuie să o completeze nu cred că are capacitatea de a depista pacienții care se deteriorează. Pacienții sunt întrebați doar de simptome, funcțiile vitale nu sunt menționate”, a spus, pentru Jurnalul, dr. Carmen Mărginean, specialist ATI la Bristol University Hospitals. Potrivit medicului, este o diferență între semne și simptome: „Simptomele sunt trăirile subiective trăite de pacient, semnele sunt detalii observate obiectiv de către medic”.

„Monitorizarea funcțiilor vitale este esențială. Așadar, frecvența respiratorie este prima care ne demonstrează că pacientul se deteriorează. E ușor de măsurat de către medic sau pacient. Pulsul sau bătăile inimii – la fel. Dacă pacienții nu au aparate (n.r. – pulsoximetru), pot să pună mâna pe piept sau puls și să spună câte bătăi simt. Apoi, extrem de importantă e saturația în oxigen, care poate fi măsurată doar cu pulsoximetru. Am fost uimită să văd că încă sunt foarte mulți medici de familie care nu au un pulsoximetru. Dar prețul e rezonabil acum”, ne-a explicat dr. Mărginean, precizând că „majorității pacienților le merge mai bine acasă și sunt în siguranță acasă, dacă sunt monitorizați corect”. 

Atât medicii de familie, cât și secțiile spitalelor, ar putea identifica pacienții care se deteriorează utilizând Scorul național de avertizare timpurie (National Early Warning Score - NEWS2) – un sistem dezvoltat de Colegiul Regal al Medicilor din Marea Britanie, care standardizează evaluarea și răspunsul la bolile acute. Medicul afirmă că l-a contactat pe ministrul Nelu Tătaru, încă de la jumătatea lunii octombrie, însă nu a primit niciun răspuns. 

Conform informațiilor de pe site-ul Colegiul Regal al Medicilor, specialiștii englezi încurajează cât mai mulți oameni să utilizeze NEWS, astfel încât „nu există restricții privind drepturile de autor asupra raportului NEWS2”.

„Am auzit foarte des că se discută despre «pacientul nu a vrut oxigenul, pacientul a devenit agresiv». Acestea sunt semne de hipoxie cerebrală sau hipercarbie. Ca atare, trebuie luat în calcul acest lucru și tratată hipoxia”
Dr. Carmen Mărginean, specialist ATI

În această formă, fișa croșetată de Ministerul Sănătății este mai degrabă un instrument de verificare a activității medicilor de familie, decât o metodă eficientă de evaluare stării bolnavilor rămași acasă.