Mult mai mulţi români ar putea rămâne în viaţă, după un accident vascular cerebral (AVC), dacă familia sau apropiaţii ar recunoaşte simptomele acestei afecţiuni şi ar chema ambulanţa, avertizează neurologii. Rapiditatea cu care se aplică tratamentul în cazul unui AVC acut este esenţială, subliniază specialiştii, deoarece, în fiecare minut, mor aproximativ două milioane de neuroni.
În timpul producerii unui AVC, creierul pacientului nu mai primește volumul de sânge de care are nevoie pentru funcționarea în limite normale, iar în lipsa acestuia țesutul nervos se distruge foarte repede. Tocmai de aceea, este nevoie de intervenție terapeutică rapidă, spun medicii, pentru a reduce riscul dizabilităților care apar pe măsură ce mor neuronii, sau chiar pentru a preveni decesul pacientului.
„Timpul este vital”, spune prof. dr. Natan Bornstein, vicepreşedinte al The World Stroke Organization (WSO), subliniind rolul campaniilor de conştientizare şi prevenire a accidentelor vasculare cerebrale. „Când un pacient are o durere în piept, ştie că e vorba de un atac de cord, toată lumea recunoaşte simptomele şi ştie că trebuie să cheme ambulanţa şi să ajungă cât mai repede la spital, altfel poate muri. Nu este la fel în cazul AVC! Oamenii neagă existenţa AVC, nu înţeleg simptomele”, afirmă cunoscutul specialist israelian. Deoarece „nu există durere”, în cazul producerii unui AVC, pacientul nu îşi dă seama ce se petrece. De aceea, este esenţial ca oamenii din proximitatea pacientului să recunoască simptomele şi să spună: „cel mai bun lucru şi cel mai rapid mod de a ajunge la spital este cu ambulanţa”, a explicat prof. dr. Bornstein, în cadrul Şcolii Internaționale de Vară de Neurologie, care s-a desfăşurat, recent, la Poiana Brașov.
La unitatea de primiri urgențe, câteva teste rapide vor indica tipul de AVC (ischemic sau hemoragic), în funcție de care medicii vor putea iniția tratamentul corespunzător: tromboliza intravenoasă (în cazul AVC ischemic) sau oprirea hemoragiei (în cazul AVC hemoragic).
Intervenţia medicilor, în 4,5 ore
Salvarea vieţii pacienţilor depinde de diagnosticul cât mai precoce şi de aplicarea rapidă a terapiei specifice – tromboliza. Începând din acest an, 42 din spitale din România (36 județe și București) pot efectua tromboliza intravenoasă, un tratament care are rolul de a dizolva cheagul de sânge care a produs oprirea circulației sanguine, pentru a se restabili irigarea țesutului nervos. „Dar asta presupune un timp foarte scurt, pentru tromboliza intravenoasă - maximum 4 ore şi jumătate de la producerea primului semn că începe AVC”, subliniază prof. dr. Ovidiu Băjenaru, şeful Clinicii de Neurologie din Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti (SUUB).
„În ţările cu un sistem medical dezvoltat, mortalitatea în AVC-uri a scăzut foarte mult. În ţările occidentale, în SUA, faţă de ce se întâmplă în România şi, în general, în ţările din zona central-estică a Europei, mortalitatea din cauza AVC acut este de 4-5 ori mai mică sau, în unele ţări, chiar mai mult faţă de ce se întâmplă la noi", punctează Băjenaru.
Pentru fiecare minut în care țesutul nervos rămâne fără sânge, se pierd 1,9 milioane de neuroni, 14 miliarde de sinapse și 12 km de fibre nervoase.
În România, AVC este principala cauza a invalidităţilor definitive severe, atât din punct de vedere fizic, cât şi mintal.
Acronimul «FAST», uşor de reţinut
„Pentru a reține mai ușor care sunt semnele AVC, pacienții sau aparținătorii pot memora acronimul «FAST» (din engleză fast = rapid):
- Face (= față) – asimetrie facială: colțul gurii este coborât pe partea afectată, spontan sau atunci când pacientul zâmbește;
- Arm (= membrul superior) – scăderea forței musculare în membrul superior: când pacientul ridică ambele mâini, mână din partea afectată va coborî sau nu va putea fi ridicată;
- Speech (=vorbire) – tulburare de vorbire: pronunții dificile, sau chiar lipsa completă a capacitătii de exprimare și de înțelegere a limbajului;
- Time (= timp) – dacă cel puțin un răspuns de mai sus este da, notați ora debutului și sunați în cel mai scurt timp posibil la numărul de urgență 112!”, explică specialiştii din cadrul Institutului RoNeuro din Cluj-Napoca.