Ieri s-a sărbătorit Ziua Europeană a Parcurilor, un eveniment dedicat ariilor naturale protejate, care anul acesta pune accent pe legătura dintre mediu şi sănătate. La noi, anunţurile festiviste ascund o realitate tristă: anume, că mai sunt multe de făcut pentru conservarea reală şi valorificarea inteligentă a ceea ce are România mai frumos.
Sărbătoarea a prilejuit un anunţ pe pagina de Facebook a Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, în care se arată faptul că Regia administrează 22 de parcuri naţionale şi naturale din ţară, din cele 29 existente. Au fost postate inclusiv urări de „la mulţi ani” şi s-a subliniat faptul că „România are o tradiție bogată în protejarea patrimoniului natural”.
Pe site-ul oficial al Federaţiei Europarc, europarc.org, reprezentanţii mai multor parcuri de pe Bătrânul Continent au postat filmuţele, pentru a arăta cum ariile protejate contribuie la sănătatea cetăţenilor. De la noi, au răspuns provocării cei de la Parcul Natural Apuseni – şi cam atât. „Noi ne tot lăudăm cu parcurile noastre, toată lumea e mândră că există, de la politicieni la ultimul cetăţean, dar de făcut, prea puţini fac ceva pentru ele”, punctează Florin Stoican, preşedintele Asociaţiei Kogayon care a înfiinţat Parcul Naţional Buila-Vânturariţa.
Statul nu se implică
În anii trecuţi, pe 24 mai, RNP Romsilva organiza expoziţii cu fotografii din zonele protejate şi cu produse tradiţionale. Anul acesta, sărbătoarea ar trebui să fie mai degrabă un prilej de bilanţ, pentru a vedea ce funcţionează cu adevărat şi ce nu, e de părere Florin Stoican. „Fiindcă suntem praf la acest capitol”, spune el. „Avem o mulţime de parcuri naturale şi naţionale, sunt înfiinţate prin hotărâre de guvern, au administraţii de câte 10-15 oameni – dar statul nu şi-a asumat niciodată cu adevărat responsabilitatea pentru ele”.
Ce înseamnă asta? Florin dă exemplul americanilor, cu a lor National Park Service, agenţia care ţine de guvernul federal şi care a făcut din parcurile naţionale nu doar nişte sanctuare de conservare, ci şi adevărate nuclee de dezvoltare regională – cu zeci de milioane de vizitatori pe an, cu implicarea comunităţilor, cu produse locale şi servicii.
Protecţie, pe hârtie
„Noi avem parcuri protejate doar pe hârtie – fiindcă ele sunt agresate continuu”, spune Stoican. El crede că ar trebuie revizuită legislaţia din domeniu, astfel încât să nu mai existe conflicte între exploatarea resurselor naturale şi conservare.
„Pe scurt, ori conservăm bogăţiile naturale dintr-un areal anume, ori le jumulim. Fiindcă până acum ne-am tot jucat de-a conservarea. În realitate, doar jumătate din teritoriul parcurilor naţionale e strict protejat, restul e ca şi cum n-ar fi: atâta doar că se mai cere un aviz în plus când vrei să tai pădurile sau să cari pietriş de râu”.
Măsurile necesare
Cel puţin trei măsuri ar trebui luate, pentru ca lucrurile să meargă mai bine în parcurile naţionale şi naturale de la noi. În primul rând, statul ar trebui să aloce resurse pentru conservarea lor şi să şi le asume ca atare, prin voinţă politică, spune Stoican. „Statul român a înfiinţat Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, din subordinea Ministerului Mediului, care, din păcate, e politizată, e ineficientă, fără resurse. Instituţia asta ar trebui să devină funcţională, să gestioneze direct parcurile, prin propria structură de administrare, să găsească linii bugetare prin care să suporte cheltuielile de administrare şi să susţină proiectele care pot dezvolta zonele din preajma parcurilor”.
Despre a doua măsură de redresare s-a vorbit mai sus: ar trebui să se realizeze conservarea patrimoniului, nu exploatarea sa mascată. O a treia măsură ar fi gestionarea inteligentă a bogăţiilor naturale, cu valorificarea resurselor pentru ecoturism şi dezvoltare durabilă, e de părere Florin Stoican. „Vorbim aici despre ceea ce are ţara asta mai frumos, nu despre grădina cuiva”, subliniază el. „Statul român trebuie să-şi asume faptul că avem un patrimoniu natural bogat şi să aibă grijă de el”.
Ziua Europeană a Parcurilor a fost instituită în 1999, din inițiativa Federației Europene a Parcurilor Europarc, la nouă decenii de la înființarea primului parc național în Suedia. Sărbătorită în fiecare an pe 24 mai, e menită să apropie oamenii de natură şi să atragă atenţia asupra necesităţii unui management durabil al ariilor protejate.
1935 este anul în care a fost înfiinţat Parcul Național Retezat, prima arie protejată de acest gen din România.