Colţunaşi de an nou

Rafinamentul artei culinare chinezeşti este dat de diversitatea produselor, de arome şi culori. Gastronomia  chineză este recunoscută peste tot în lume ca fiind o bucătărie aparte, cu arome puternice, care stârnesc simţurile.

Rafinamentul artei culinare chinezeşti este dat de diversitatea produselor, de arome şi culori. Gastronomia  chineză este recunoscută peste tot în lume ca fiind o bucătărie aparte, cu arome puternice, care stârnesc simţurile. Oferta gastronomică este perfectă şi sofisticată, preparatele au la bază ingrediente dintre cele mai alese. Meritul artei culinare chineze constă în faptul că maeştrii bucătari transmit reţetele bucatelor din generaţie în generaţie. Varietatea mâncărurilor stă, mai ales, în folosirea diferenţiată a mirodeniilor, prin combinarea acestora cu legumele, pastele sau cu carnea. Bucătăria chineză se distinge prin savoarea ingredientelor, modul sofisticat de folosire a acestora şi complexitatea metodelor de pregătire a preparatelor tradiţionale.

Specificul gastronomiei chineze

Se pare că la ora actuală există în China peste 60.000 de reţete. Masa tradiţională a chinezilor are la bază o sursă de carbohidraţi din orez sau tăiţei, însoţiţi de legume, carne sau peşte. Se poate spune că bucătăria chinezească este aproape vegetariană, deoarece produsele din carne sunt foarte puţin folosite. Carnea de pui şi de porc este utilizată pentru a da aromă felurilor de mâncare în care de bază sunt legumele. Dacă felul de bază principal este carnea, atunci aceasta este foarte condimentată. Gastronomia chineză se remarcă printr-un senzaţional simţ estetic, un morcov poate deveni, cu răbdare şi migală, o operă de artă care poate întruchipa delicate statuete de dragoni, pasări etc.

În dorinţa de a afla cât mai multe taine legate de tot ceea ce înseamnă cultura şi arta culinară chinezească am stat de vorbă cu doamna Su Yan, pe care am rugat-o să ne dezlege ceva din misterele datinilor care au loc acum, în preajma Anului Nou Chinezesc. A venit în România la începutul anilor ’90, iar cel mai greu i-a fost să se acomodeze cu oamenii, cu stilul de viaţă şi, mai ales, cu piaţa de aici, care la acea vreme era sărăcăcioasă, în sensul că nu prea se găseau ingrediente chinezeşti pentru a-şi prepara mâncărurile favorite. “Dar m-am mulţumit cu ce se găsea: cu orez, morcovi, cartofi, ceapă şi cu cele câteva condimente aduse din China”.

Urări de prosperitate, sănătate şi noroc

Acum, după 16 ani, deja s-a obişnuit în România, are prieteni, este invitată la petreceri, ştie bine româneşte şi învaţă să danseze. “M-am acomodat bine în România, am întâlnit aici oameni sensibili şi buni la suflet, dar păstrez obiceiurile sănătoase de acasă. Prepar cu multă plăcere mâncăruri specifice din China, precum pui cu alune, peşte, colţunaşi, carne de porc cu sos dulce acrişor sau sos de stridii (hao you).” Curiozitatea ne-a îndemnat să o întrebăm de ce, în general, chinezii nu se îngraşă, căci nu am văzut nici un asiatic obez. Ne-a răspuns: “Noi mâncăm foarte multe legume şi puţine grăsimi. Mie cel mai mult îmi plac legumele gătite cu pastă de soia dulce, cu ulei de susan sau cu pastă de ardei iute. Consumăm multă brânză tofu, orez, foarte puţine dulciuri şi, cel mai important, bem foarte multe ceaiuri. Abia de vreo câţiva ani pe piaţa din China au început să intre reţete de prăjituri, de torturi şi de alte dulciuri cu creme grele, iar chinezii parcă au început să se mai îngraşe”.

Prietenii departe de casă

Lucrând la redacţia de limba chineză a Radio România Intrenaţional, Su Yan a avut prilejul să comunice foarte mult cu românii şi cu conaţionali de-ai săi stabiliţi în ţara noastră. “O dată cu trecerea timpului mi-am făcut mulţi prieteni printre chinezii care şi-au deschis afaceri în România, aşa cum este şi Lai Jyan, care e patroana restaurantului unde eu merg să mănânc. Ne întâlnim, vorbim mult, râdem, bem ceai – care este foarte sănătos pentru organism – depănăm amintiri de acasă. Prietena mea este din partea de nord a Chinei, iar eu sunt din sud. Trecerea în Anul Nou Chinezesc o vom face împreună.” Mesele de sărbătoare sunt îmbelşugate, familia şi prietenii se adună împreună, fiecare fel de mâncare are o semnificaţie aparte, iar pe farfurii, cu ajutorul unui sos special, care este comestibil, se scriu diferite urări de sănătate, belşug, noroc etc. De exemplu, ruloul din pulpă de pui este denumit “Fenixul care aduce bogăţie” şi noroc, tofu umplut cu carne e “bambusul care vesteşte pace”, peştele-veveriţă aduce “belşug, noroc şi prosperitate”, iar porumbul cu alune şi caju este “recolta bogată cu cele cinci cereale”.