Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Îi vedem în fiecare zi. Trăim împreună în acelaşi spaţiu, împărţim bucuriile şi necazurile unei societăţi aflate într-o permanentă tranziţie. Ce ştim însă despre ei? Că sînt un popor nomad, că dansează cu foc şi iubesc cu patimă. Este vorba, bineînţeles, despre rromi.
Îi vedem în fiecare zi. Trăim împreună în acelaşi spaţiu, împărţim bucuriile şi necazurile unei societăţi aflate într-o permanentă tranziţie. Ce ştim însă despre ei? Că sînt un popor nomad, că dansează cu foc şi iubesc cu patimă. Este vorba, bineînţeles, despre rromi. Mai multe lucruri am aflat însă de la Delia Grigore, preşedinte al Centrului Rromilor “Amare Rromentza” şi membru de seamă al comunităţii rromanes din Bucureşti. Povestea rromilor ne-a spus-o la Clubul Ţăranului unde, la 8 aprilie, s-a aniversat Ziua Internaţională a Rromilor.
De ce rrom şi nu ţigan?
Răspunsul ni-l oferă chiar etimologia acestor cuvinte. De la Delia Grigore am aflat că rrom (care se scrie musai cu dublu “r”, pentru a sublinia pronunţia nazalizată a termenului) provine de la “dom” care înseamnă om. “Dom” face referire, pe de o parte, la imigranţii indieni care au realizat căsătorii mixte în Persia, de unde apoi au plecat spre Europa şi, pe de altă parte, la un subgrup etnic din India, care există şi astăzi. Prima atestare a cuvîntului “ţigan” în Ţara Românească datează din anul 1385 şi înseamnă “rob”, “sclav”.
Citește pe Antena3.ro
Aşadar, folosirea acestui termen, faţă de o persoană liberă, nu poate fi considerată altfel decît dispreţuitoare. Un loc aparte în cultura rromanes îl ocupă aurul, care este considerat un fel de talisman, un metal aducător de noroc. Tradiţia spune că bijuteriile sau banii confecţionaţi din preţiosul material nu se înstrăinează prin vînzare, ci se dăruiesc în cadrul unor ritualuri sau se păstrează în familie. Cît despre mîncare… trebuie făcută în ceaun, ca să aibă gustul specific. La evenimentul de la Clubul Ţăranului, oaspeţii au fost serviţi cu mîncare tradiţională: varză cu carne şi tochitură la ceaun. Sonia Crăciun, bucătăreasa de serviciu, ne-a dat şi reţeta: “Se ia pieptul de porc (cam trei kilograme), se taie bucăţele şi se pune la fiert într-un ceaun. În alt vas ( tot ceaun) se pune varza (cam cinci kilograme) şi două kilograme de roşii (curăţate de coajă şi tăiate în patru). Se lasă toate la fiert şi, cînd sînt făcute pe jumătate, se ia carnea şi se pune peste varză. Se mai lasă pe foc cam 30 de minute, apoi se adaugă, treptat, supa de carne, foile de dafin şi boabele de piper, apoi se lasă la clocotit”.
