Pesach sau Sărbătoarea azimelor

Silvia Weiss este o mai veche prietenă a revistei noastre. Acum, în prag de Pesach, am apelat din nou la bu­nă­voinţa ei şi, ca de fiecare dată, ne-a ajutat preparînd re­ţetele tradiţionale Paştelui evreiesc.

Silvia Weiss este o mai veche prietenă a revistei noastre. Acum, în prag de Pesach, am apelat din nou la bu­nă­voinţa ei şi, ca de fiecare dată, ne-a ajutat preparînd re­ţetele tradiţionale Paştelui evreiesc. Acesta începe de fiecare dată cu Sederul, masa ritualică (seder se traduce ca “ordine”), care se ţine de obicei în familie, în primele două zile ale Pesachului. Lectura obligatorie de la masa festivă este Hagga­dah (în traducere “a spune”, “a relata”) – istoria principalelor evenimente din viaţa evreilor, cu accent pe perioada sclaviei din Egipt şi a eliberării –, cu obiceiurile specifice Sederului. Nu vor lipsi nici cele patru cupe cu vin (în mod tradiţional, în aceste cupe se storceau struguri, acum se foloseşte uzual vinul), ierburile amare şi matzah – pîinea nedospită.

Tradiţie

Sederul începe cu rostirea Kadesh-ului – binecuvîntarea pentru vin, în cinstea sărbătorii, urmată de Urechatz – spălarea mîinilor (mai întîi, fără binecuvîntare).

Apoi se trece la înmuierea Karpas-ului (rădăcini amare – amestec din cartofi, napi şi ridichi, eventual şi rădăcină de pătrunjel) în apa sărată. Rădăcinile amare amintesc de mîncarea puţină şi săracă a evreilor aflaţi în Exod, dar şi de primăvară – renaşterea naturii. Cel care înmoaie legumele în apa sărată spune şi o binecuvîntare, după care muşcă din ele. Apa sărată simbolizează lacrimile evreilor – atît cele de durere, din timpul sclaviei, cît şi cele de bucurie, din ziua eliberării.

Citește pe Antena3.ro

Cine este Eugen Sechila, „umbra” lui Călin Georgescu, organizator de tabere paramilitare. Legăturile cu mișcarea legionară

Urmează Yachatz, momentul în care una dintre cele trei ­matzah de pe masă este ruptă în două părţi. O bucată va fi pusă de o parte şi păstrată pentru desert. Matzah este o pîine ne­dos­pită. Se spune că, în graba lor de a părăsi Egiptul, evreii nu au mai avut timp să coacă pîine dospită, aşa că au preparat matzah.

Peşte umplut

Ingrediente: un kg peşte proaspăt (crap), ceapă, un morcov, două ouă, făină de pască (azimă), sare, piper, puţin zahăr.

Preparare: Ceapa se toacă şi se căleşte pînă devine sticloasă, se adaugă sarea, piperul şi zahărul. Peştele crud se dă prin maşina de tocat, se amestecă bine cu ceapa şi se prepară chiftele, care se pun la fiert în apă cu sare, piper şi cu morcovul întreg. După ce se fierb, se scot pe platou, se ornează cu salată verde şi cu feliuţe de ­morcov.

Platou tradiţional de Pesach

Pe masă trebuie să mai existe, aşezate pe un platou, un ou fiert tare (beiţa), simbol al vieţii şi renaşterii; amestec de cartofi fierţi sau ridichi rase şi pătrunjel (karpas); o bucată de carne, reprezentată de multe ori de un os (z’roah). Acest os simbolizează mielul de Paşte şi aminteşte de momentul în care Dumnezeu i-a scăpat pe evreii din Egipt de sclavie; charoset, un amestec de nuci măcinate, mere, scorţişoară şi miere, care simbolizează mortarul folosit de sclavii evrei din Egipt pentru ­construcţiile Faraonului.

Garnitură de morcovi

Ulei, două-trei linguri de miere, două-trei linguri de zahăr, sare, piper, trei morcovi şi fructe uscate. Se călesc toate legu­me­le şi fructele uscate şi se lasă să scadă pînă se caramelizează. Această ­garnitură se consumă alături de ­friptura de pui sau vită.

Lotchis

 
Se iau 5 bucăţi de pască (azimă), se rup în bucăţi mici şi se pun în apă pînă se înmoaie. Cînd sunt bine înmuiate, se storc, nu foarte mult, se pun într-un castron şi se adaugă 3 gălbenuşuri şi albuşurile bătute spumă, sare şi piper. Se amestecă cu o lingură de lemn, se iau cu lingura şi se pun la prăjit în mult ulei, bine încins şi se frig la foc potrivit, pînă devin aurii. Se mănîncă ca atare sau ca şi garnitură la friptura tradiţională de Paşte.

Amintirea Exodului

Pesach este o sărbătoare de origine biblică şi marchează sfîrşitul sclaviei evreilor în Egipt. Sărbătoarea durează opt zile în ­diaspora şi şapte zile în Israel şi include două zile speciale la început şi două la sfîrşit. În timpul celor opt zile de Paşte se consumă numai azimă, în loc de păine, iar toată mîncarea dospită şi cea care fermentează trebuie ­aruncată din casă înainte de începerea sărbătorii. De exemplu, pentru ­aceste zile se pune sfeclă la murat pentru a nu se folosi borş, care este făcut din tărîţe, iar în cazul în care se va prepara ciorbă, aceasta va fi acrită cu zeamă de sfeclă.