x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Vom invata cum se face si economieo cerinta a Uniunii Europene

Vom invata cum se face si economieo cerinta a Uniunii Europene

18 Ian 2007   •   00:00
VIATA LA TARA
Economisirea resurselor energetice, gestionarea corecta a rezervelor si gasirea unor alternative economicoase sunt directii importante ale politicilor europene in ecuatia consum-civilizatie. La acest capitol, ca si la multe altele de altfel, Romania este deficitara in principal prin dotari tehnice si mentalitati. Fenomenul este mult mai vizibil si in mai mare proportie greu de remediat daca analizam zonele rurale sau localitatile declarate oras dar aflate, in fapt, la nivelul comunelor.

DECALAJUL TEHNIC

Intarzierile noastre din punct de vedere tehnic fata de tarile Europei occidentale sunt un real motiv de ingrijorare pentru partenerii din Uniune si ar trebui sa fie cel putin un serios motiv de mobilizare pentru autoritatile locale sau regionale. Reducerea rapida si, in ultima instanta eliminarea acestor intarzieri si decalaje este un obiectiv comun, pentru indeplinirea lui fiind disponibile fonduri financiare consistente. Aceste fonduri vor putea fi disponibilizate si folosite daca vor exista programe coerente, parghii de urmarire a utilizarii lor eficiente si garantia unor rezultate concrete. In egala masura insa noi suntem dependenti si de rapiditatea cu care firmele occidentale specializate vor fi dispuse sa vina si sa investeasca pe piata romaneasca, ori de interesul pe care capitalul autohton il va arata pentru acest segment de activitate.

DIFERENTA DE MENTALITATE

Daca decalajele tehnice pot fi anulate prin infuzii de capital si buna organizare, diferentele de mentalitate dintre cetatenii romani si cei europeni sunt mult mai dificil de atenuat, iar pentru egalizarea lor va fi nevoie de timpul fatalmente necesar schimbarii de generatii. Mediul nostru rural este populat azi, intr-o catastrofala proportie, de oameni batrani si foarte batrani, cu o educatie precara si nepregatiti pentru legile europene. Adaptarea lor unor cerinte de modernitate se va face anevoios pentru ca cei mai multi dintre romani asteapta totul de la autoritati si nu sunt aproape de loc dispusi sa se implice sau sa participe in mod direct si voluntar la propasirea generala. Tot de mentalitate tine si schimbarea atitudinii liderilor alesi de catre comunitate. Ei vor trebui sa inteleaga ca sunt simpli slujbasi in interesul alegatorilor si nu niste dictatori cu puteri nelimitate si discretionare.

DRUMURI SI PODURI

Elemente esentiale ale dezvoltarilor economice, dar si in domeniile posibilitatii de comunicare sau agrement, drumurile si podurile, indiferent de locatia ori de dimensiunea lor, trebuie modernizate, securizate, adaptate standardelor europene. Daca in privinta celor de importanta nationala sau strategica resposabilitatea cade exclusiv in competenta Guvernului, nu aceeasi situatie o au traseele regionale si locale. Modernizarea si intretinerea acestora din urma trebuie facuta prin disponibilizarea sau atragerea de fonduri de catre primariile orasenesti sau comunale. Societatea civila va trebui sa se implice mai mult in realizarea proiectelor de modernizare, pe de o parte pentru a impulsiona si monitoriza activitatea autoritatilor locale, iar pe de alta parte prin initierea si derularea unor programe educationale destinate mai ales locuitorilor zonelor rurale sarace.

O directie de urmat este folosirea, cu mijloace locale, ieftine si eficiente a unor elemente geo-naturale cum sunt vantul puternic si persistent in unele zone sau cursurile (caderile) de apa cu debit relativ mare si constant. In multe state europene dezvoltate morile de vant, energia electrica de sorginte eoliana sau utilizarea fortei motrice a apelor curgatoare sunt frecvent si intens utilizate pentru obtinerea energiei sau a altor avantaje personale ori comunitare. Acestea sunt realizari locale ce nu folosesc bani guvernamentali.

×
Subiecte în articol: arhiva jurnalul