Sub semnul desertului

Dobrogea, sudul Olteniei, Baraganul sunt principalele zone afectate de seceta din Romania, care risca, in cazul in care nu se vor lua masuri, sa se transforme, in urmatorii ani, in adevarate deserturi.

Dobrogea, sudul Olteniei, Baraganul sunt principalele zone afectate de seceta din Romania, care risca, in cazul in care nu se vor lua masuri, sa se transforme, in urmatorii ani, in adevarate deserturi.

Zilele tropicale, caracterizate de temperaturi de peste 30 de grade Celsius, s-au inmultit ingrijorator in ultimii ani. Insa nu e cazul, deocamdata, sa ne gandim la palmieri care sa creasca in voie pe langa Autostrada Soarelui sau la camile cu care sa strabatem sudul Olteniei.

Cel putin asa spun specialistii, care nu vad schimbari majore in ceea ce priveste agricultura pe teritoriul nostru in viitorii 100 de ani. Cu fenomenele meteorologice extreme, ca seceta sau inundatiile, nu e de glumit insa.

Extinderea si intensitatea acestora reduc anual productia cu cel putin 25%.

PROIECTE DE PREVENIRE. Specialistii romani lucreaza deja la proiecte de prevenire a efectelor pe care le pot avea asupra agriculturii schimbarile climatice. Acestea includ interventii la capitolele: resurse de apa (gestionarea acestora); sol (adoptarea unui sistem minimal de pregatire a solului, fertilizari controlate etc.); clima (recomandari privind soiuri de plante, lucrari, la care sa se apeleze, pornind de la anumite scenarii climatice). Un alt aspect important al acestor proiecte se refera la educarea publicului in privinta protejarii naturii.

ECHILIBRU IN SOL. Anul acesta a fost unul foarte bogat in precipitatii. Elena Mateescu, seful grupului de Agrometeorologie de la ANM (Agentia Nationala de Meteorologie), spune ca, din 1971-1972, n-a mai avut parte tara noastra de atatea ploi. Insa, dupa patru ani secetosi (2000-2004), se poate spune ca solurile abia au ajuns in 2005 la un fel de echilibru.

Asa ca ploile in exces nu sunt nici pe departe principala amenintare pentru agricultura noastra, ci seceta. Incalzirea progresiva a atmosferei si reducerea semnificativa a cantitatilor de precipitatii - caracteristicile ultimului secol - sunt considerate elemente restrictive pentru dezvoltarea si productivitatea culturilor agricole, precum si utilizarea resurselor de apa.

REGIUNI VULNERABILE. "Potrivit datelor meteorologice din perioada 1961-2000, zonele cele mai vulnerabile in ceea ce priveste seceta agricola extrema din Romania sunt cele din sudul Olteniei, Munteniei si al Moldovei, Baragan si Dobrogea. Amenintarea care planeaza asupra acestor regiuni - in special asupra Dobrogei si sudului Olteniei - se numeste desertificare", spune Elena Mateescu. Specialistii inteleg prin desertificare degradarea terenului din zonele aride, semiaride si uscat-subumede.

Cauzele care au dus la aparitia acestui fenomen sunt legate atat de clima - seceta prelungita din ultimii ani, cat si de interventiile umane. Utilizarea irationala a terenurilor si a resurselor naturale, practicile agricole necorespunzatoare, extinderea spatiilor agricole peste limitele care asigura un echilibru in mediu, despaduririle, suprapasunatul si, nu in ultimul rand, poluarea aerului sunt factorii cu care oamenii au contribuit la fenomenul de desertificare din tara noastra.

REFACERE. Masurile ce se impun pentru salvarea zonelor amenintate de desertificare presupun reimpaduriri masive, reducerea poluarii, refacerea si modernizarea lucrarilor antierozionale, modernizarea si extinderea lucrarilor de amenajare si ameliorare a nisipurilor si a solurilor nisipoase, refacerea rezervei de materie organica din sol etc.

Din 1997, Romania a aderat la Conventia Natiunilor Unite pentru Combaterea Desertificarii. In prezent, specialistii romani lucreaza la un proiect care propune infiintarea la noi in tara a unui centru de monitorizare a fenomenului de desertificare pentru tarile balcanice.

VOR FI PRODUCTII MAI MARI IN EUROPA DE NORD

CLICK PENTRU A MARI Subdezvoltate, in curs de dezvoltare sau mari puteri mondiale, toate tarile ar trebui sa se teama de schimbarile climatice si de efectul acestora asupra agriculturii - principala sursa de hrana. Potrivit rapoartelor din Programul Natiunilor Unite pentru Mediu, intr-o lume mai calda, se vor inregistra productii agricole mai mari la latitudini mai inalte, in emisfera nordica si cea sudica. In regiunile tropicale si subtropicale, acolo unde exista deja un deficit de hrana, productiile vor scadea ingrijorator. "Vom asista, probabil, la o crestere a productivitatii in agricultura in emisfera nordica. Explicatia pentru acest fenomen ar fi prelungirea sezonului de vegetatie", spune Elena Mateescu. Este putin probabil insa sa se extinda suprafetele cultivate din aceste zone. Productia agricola in regiunile de la latitudini mijlocii ar putea sa se reduca. In schimb, productia de cereale ar putea sa creasca in Europa de Nord. Cresterile variabilitatii debitelor raurilor, in special frecventa si durata marilor inundatii si secete, au tendinta, in ecosistemele de apa dulce, de a diminua calitatea apei, productivitatea biologica si habitatele. "O crestere a intensitatii sau o modificare spectrala in domeniul razelor ultraviolete la nivelul solului, ca urmare a rarefierii stratului de ozon din atmosfera, va avea o influenta negativa asupra recoltelor", explica Elena Mateescu. Politicile de raspuns privind crearea unor soiuri de plante de cultura si a unui management agricol care sa faca fata schimbarilor climatice ar putea diminua, spun specialistii, severitatea impactelor regionale. 60% din populatia globului activeaza in agricultura, iar in unele tari cu caracter pronuntat agrar populatia ocupata in acest domeniu economic depaseste 70%. Dezvoltarea agriculturii are cauze bine determinate. Una din ele o reprezinta cresterea exploziva a populatiei globului, de care este strans legata problema alimentara. Agricultura trebuie sa asigure, in aceste conditii, hrana populatiei globului, dar productia agricola este inegal repartizata pe diferite zone ale globului, ceea ce genereaza si mentine puternice decalaje sub aspectul posibilitatilor de alimentatie.

IN ROMANIA PREDOMINA CEREALELE Fondul funciar din tara noastra cuprinde terenuri agricole (63,1%; 14,78 milioane ha), fond forestier (26,7%; 6,2 milioane de ha) si alte suprafete (10%; 2,3 milioane ha). Terenurile agricole cuprind urmatoarele utilizari: terenuri arabile (9,3 milioane ha), pasuni si fanete (4,8 milioane ha), vii si livezi (0,5 milioane ha). Plante cultivate (date din 1996): cereale (grau si secara: 31,6 milioane de tone, porumb - 9 milioane de tone, orz - 1,1 milioane de tone); plante tehnice (floarea-soarelui - 10,9 mii de tone, sfecla-de-zahar - 12,1 mii de tone, in si canepa - 17,1 mii de tone); cartofi (3,2 milioane de tone); legume (2,7 mii de tone). CE AR TREBUI SA FACEM PENTRU COMBATEREA SECETEI Pentru a preintampina efectele secetei, ar fi ideala o fixare a sortimentului de soiuri si hibrizi la inceputul fiecarui an agricol si a tehnologiei corespunzatoare in functie de rezerva de apa a solului la semanat. In practica, este necesar sa se cultive un numar mai mare de varietati/genotipuri, respectiv soiuri/hibrizi in fiecare an agricol, cu o perioada de vegetatie diferita, pentru o mai buna valorificare a conditiilor climatice. "Cei care locuiesc in zone in care ploile nu sunt bogate ar putea apela la hibrizi de porumb care sa ajunga la maturitate si sa poata fi recoltati inainte de lunile care sunt in mod traditional secetoase", explica Elena Mateescu. Tot pentru prevenirea secetei in agricultura, se va adapta sistemul de lucrari ale solului la continutul de umiditate din perioada semanatului. De exemplu, se va face o aratura mai putin adanca, pentru pastrarea apei din sol, in zonele in care nu a plouat indeajuns. De asemenea, refacerea sistemelor de irigatii si irigarea culturilor sunt considerate de specialisti probleme de importanta majora pentru agricultura, in special cea din sudul tarii. Specialistii romani vorbesc, in perspectiva, de trecerea de la o agricultura pe baza de specii transgenice, respectiv organisme modificate genetic, care vizeaza cresterea productivitatii solului cu un consum mai mic de energie. LOCUL 7, DACA INTRAM IN UNIUNEA EUROPEANA Cu 14,8 milioane ha de teren agricol, Romania ocupa locul al doilea, dupa Polonia, in cadrul tarilor central si est-europene, iar dupa aderare, in anul 2007, ar putea ocupa locul al saptelea in UE, dupa Franta, Spania, Polonia, Germania, Italia si Anglia, cu o pondere de 8% din totalul suprafetei utilizate. Populatia ocupata in agricultura in mediul rural totalizeaza, conform ultimul recensamant, 2.017.530 de persoane.