Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De circa zece ani, la nivel mondial se dezbate tot mai intens problema crizei provocate de bolile profesionale. Calculele globale arată că pierderile economice sunt uriașe, de ordinul miliardelor de euro anual, din cauza îmbolnăvirii angajaților, care aduc pagube pe termen scurt, mediu și lung. De aici a pornit necesitatea schimbării strategiilor de HR, astfel încât acestea să fie centrate pe angajat. Departamentele de Resurse Umane din cele mai mari companii au ajuns, de câțiva ani, în punctul terminus al strategiilor de stimulare a angajaților prin bonusuri financiare clasice sau chiar prin cursuri și traininguri, trecând la metode de protejare a sănătății angajaților.
Stresul, oboseala cronică, sedentarismul, aerul condiționat și alimentația nesănătoasă sunt tot atâția factori favorizanți pentru decclanșarea unor boli profesionale grave, iar investițiile companiilor în personal sunt zadarnice, dacă nu se găsesc soluții pentru a menține angajații sănătoși cât mai mult timp. Specialiştii arată că stresul declanşează, apoi agravează diabetul şi toate celelalte complicaţii cauzate de această boală. Pericolul de accident vascular cerebral este mult mai mare pentru un diabetic, iar neurologii recomandă mult sport şi relaxare, care lipsesc din programul angajaților de la birou. În România sunt înregistraţi peste 800.000 de diabetici, numărul cazurilor fiind în creştere cu peste 20.000 de la un an la altul. Stresul este factorul declanşator al bolii şi al agravării ei rapide. Diabeticii au o situaţie specială din punct de vedere neurologic. Sunt cei mai predispuşi la accidente vasculare cerebrale, însă le pot evita prin eliminarea stresului, prin sport şi relaxare. „Vasele de sânge ale unui diabetic se deteriorează mult mai repede, din multiple motive, legate de tulburările metabolice pe care le produce boala. Ar trebui să se evite stresul la locul de muncă, dar se recomandă și activitate sportivă susţinută, de lungă durată: jogging, înot, badminton, tenis și altele, dar nu exerciţii de forţă, pe termen scurt”, explică neurologul german de origine română Dana Boering. Evoluţia bolii poate produce o combinaţie de insuficienţă cardiacă, tulburare de circulaţie periferică, tulburare a micilor vase care hrănesc pielea şi, ca urmare, o tulburare în structura pielii.
Recomandări ale specialiștilor
Una dintre soluțiile recomandate de specialiștii în HR este mutarea biroului în aer liber sau renunțarea la birou, atunci când aceeași muncă se poate face și din altă parte, chiar cu rezultate mai bune, în privința creativității. „Spațiul de muncă are un impact major asupra stării de spirit și asupra productivității oamenilor. Până la urmă, suntem parte din ecosistem. Tot mai multe companii au înțeles că, deși real-estate-ul este scump, modul în care proiectează spațiul de muncă este și mai important. Birourile clasice, cu oameni închiși între patru pereți sau open-space-urile ultrarăspândite astăzi au efecte negative asupra creativității oamenilor. Orice ieșire în aer liber, la soare și în spațiu deschis, ne face bine. Nu degaba oamenii evadează în vacanțe, exact în astfel de medii. Nu întâmplător sunt tot mai multe companii care și-au propus să schimbe mediul de lucru, să-l transforme în spații care seamănă mai degrabă cu niște cafe-lounge-uri ori cu spații de joacă sau campusuri studențești, pentru că aceste spații pot stimula oamenii să vină cu acele idei disruptive care separă companiile câștigătoare de restul”, explică Sorin Faur, CEO Academia de HR. Și în companiile din România au început să se lanseze programe atipice de lucru, chiar dacă nu s-a generalizat acest trend. Unii lideri, nu neapărat cei responsabili cu departamentele de HR, ci chiar șefi de departamente, își mută echipa, cu laptopuri și telefoane mobile, la terase, în parcuri sau la piscină, pentru a stimula creativitatea, iar rezultatele se văd imediat.
Stimularea creativității aduce profit
Au apărut, în ultimii ani, chiar oferte ale unor baze turistice ai căror directori de programe au înțeles necesitatea schimbării în mediul de lucru al companiilor, astfel încât le pun la dispoziție pachete complexe de cazare, activități în aer liber și spații de desfășurare a activității de birou în aer liber. Practic, s-a extins principiul teambuildingului la nivel de mutare a biroului și a echipei, pentru o anumită perioadă, la malul mării, în vârf de munte sau la SPA. „Până la urmă, ce este mai valoros? Să ții un om legat de scaun opt ore și să nu producă nimic sclipitor sau să se miște liber, inspirat fiind de setup-ul și design-ul din jur și să aibă idei originale, care se pot transforma în produse de milioane? Tehnologia ne permite astăzi să muncim de oriunde. Nu se numește muncă faptul că răspundem unui client la telefon din tramvai? De ce nu ar fi muncă, atunci, dacă facem același lucru din vârf de munte sau de la malul mării? Sigur, nu orice activități se pretează la acest tip de relocare. Un strungar sau un neurochirurg sunt în continuare dependenți de un mediu de lucru specializat. Dar pentru cea mai mare parte a joburilor de birou, ieșirea în aer liber sau schimbarea mediului poate fi exact ce este nevoie în cazul unui proiect ce necesită creativitate, precum lansarea unui nou produs sau o nouă campanie de marketing, o ședință de brainstorming privind noi piețe și nișe de atacat”, mai spune specialistul.
Pentru activitățile care necesită stimularea creativității, conceptul hibrid de vacanță activă oferă un moment de respiro, dar, în primul rând, facilitează imaginația și originalitatea. Munca se schimbă, se transformă. Vom folosi mai mult emisfera dreaptă a creierului, iar mediul de lucru se va schimba în consecință.
Citește pe Antena3.ro
Sorin Faur, CEO Academia de HR
Politici internaționale de protecție
Stresul la locul de muncă este astăzi a doua mare ameninţare pentru mediul de lucru, după problemele musculo-scheletice. În anul 2013, Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă (EU - OSHA) a oferit primele calcule cu adevărat alarmante: stresul la locul de muncă aduce pierderi anuale de peste 20 de miliarde de euro, la nivel global. Stresul la locul de muncă este o problemă a tuturor statelor europene, iar Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă elaborează studii din cinci în cinci ani, pentru a calcula efectele. “Ne concentrăm foarte mult asupra abordării riscurilor psihosociale la locul de muncă, de exemplu a stresului. Mesajul pe care dorim să-l transmitem întreprinderilor din Europa, indiferent de dimensiunile lor sau de sectoarele în care activează, este că riscurile psihosociale pot fi abordate în acelaşi mod logic şi sistematic precum alte probleme de sănătate şi securitate”, explica, pentru Jurnalul, Dr. Christa Sedlatschek, directorul EU - OSHA, la conferinţa de la Bilbao, din noiembrie 2013.
