Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Senzaţie de arsură care porneşte din capul pieptului şi urcă spre găt. Astfel se poate descrie hiperaciditatea gastrică, o problemă care nu ocoleşte tinerii. Mai ales adolescenţii care au obiceiuri alimentare nesănătoase (fast-food, snacks-uri, băuturi carbogazoase), fumează sau consumă alcool. Uneori, arsura este insoţită de regurgitaţie acidă, cănd pacientul se trezeşte cu un lichid arzător in gură.
Senzaţie de arsură care porneşte din capul pieptului şi urcă spre găt. Astfel se poate descrie hiperaciditatea gastrică, o problemă care nu ocoleşte tinerii. Mai ales adolescenţii care au obiceiuri alimentare nesănătoase (fast-food, snacks-uri, băuturi carbogazoase), fumează sau consumă alcool. Uneori, arsura este insoţită de regurgitaţie acidă, cănd pacientul se trezeşte cu un lichid arzător in gură.
Aceste simptome debutează cu durere intensă in zona epigastrului (in capul pieptului), balonare, eructaţii. Adolescenţii cu hiperaciditate gastrică acuză deseori şi greţuri, vărsături acide, scăderea poftei de măncare. Constipaţia sau diareea pot complica aceste tulburări digestive.
Gastrită şi ulcer
Toate aceste simptome trebuie luate in serios, deoarece in majoritatea cazurilor hiperaciditatea gastrică apare in cadrul unor boli precum gastrita sau ulcerul. Hiperaciditatea gastrică produce leziuni la nivelul mucoasei esofagiene sau la nivelul mucoasei gastrice, care in timp se pot transforma in ulceraţii şi ulcere. Cei mai mari duşmani ai stomacului sunt măncărurile picante, pizza, prăjelile, ciocolata, cafeaua, fumatul, alcoolul, stresul fizic şi/sau psihic, care favorizează secreţia sucului gastric.
Citește pe Antena3.ro
Atenţie la alimentaţie
O mare problemă o reprezintă copiii care pleacă nemăncaţi la şcoală. "Este inadmisibil ca părinţii să lase copilul să plece cu stomacul gol la şcoală. Iar dacă in loc de gustare in pauză mănăncă snacks-uri, atunci nu trebuie să ne mirăm de ce acel copil suferă de gastrită", semnalează medicul primar pediatru Rodica Nanu de la Policlinica Batiştei. Un alt obicei dăunător pentru stomacul copiilor şi tinerilor este consumul excesiv de băuturi carbogazoase, mai ales cele cu cafeină. Substanţele chimice din aceste sucuri produc hiperaciditate gastrică, şi nu doar atăt, agitaţia, tahicardia, hipocalcemia fiind puse tot pe seama băuturilor carbogazoase.
Pe de altă parte, supraalimentaţia, mesele copioase, care se obişnuiesc in unele familii, au repercusiuni asupra sănătăţii copiilor. Pe lăngă riscul obezităţii, aceştia suferă şi episoade de hiperaciditate gastrică.
Să nu uităm de Helicobacter pylori, o bacterie prezentă şi in stomacul tinerilor, care intreţine hiperaciditatea gastrică şi conduce la ulcer. Hiperaciditatea gastrică se poate trata in prezent foarte uşor datorită medicamentelor moderne care sunt foarte eficiente. Schemele de tratament sunt stabilite de medicul specialist de boli interne sau gastroenterolog pediatru, in urma investigaţiilor.
RECOMANDĂRI. Medicul pediatru Rodica Nanu recomandă ca primă măsură de combatere a hiperacidităţii gastrice la adolescenţi să fie adoptarea unui stil de viaţă sănătos. Evident, se vor evita alimentele şi băuturile care irită stomacul, iar masa va fi luată cu 2-3 ore inainte de culcare. Este indicat ca, in timpul somnului, copilul să aibă capul ridicat pe o pernă inaltă. Dacă aceste schimbări nu dau rezultate, se impune consultarea unui medic gastroenterolog.
Â
INVESTIGAŢII. Pentru a evidenţia cauzele hiperacidităţii gastrice sunt necesare investigaţii invazive pentru copii. Pentru inceput se efectuează testul cu bariu, care poate diagnostica anomalii anatomice de genul herniei hiatale şi inflamaţii severe ale tractului digestiv. Insă nu pot fi observate modificările minore ale mucoasei gastrice. Uneori este recomandată endoscopia digestivă superioară, care permite eventual şi recoltarea probelor pentru biopsie.
